<p>Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie, este cea mai veche dintre sărbătorile creştine Èi aminteÈte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. AceeaÈi zi este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, în BucureÈti fiind organizată o procesiune cu această ocazie.</p>
<p>Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul a fost înălÈată, pentru prima dată în văzul poporului, la 14 septembrie 335, un moment de sărbătoare păstrat Èi astăzi cu sfinÈenie de toÈi credincioÈii fiind numită Èi Ziua Crucii.</p>
<p><strong>Post aspru Èi rugăciune</strong></p>
<p>Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin. Ziua marchează de fapt două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.</p>
<p>Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia ”Prin acest semn vei invinge”.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.94 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<p>Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise.</p>
<p>Când Macarie a aşezat lânga ea Sfanta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci, în fiecare an la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.</p>
<p><strong>Obiceiuri populare</strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.94 -->
<div class="quads-location quads-ad3" id="quads-ad3" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<p>De Ziua Crucii, se vor sfinÈi atât butoaiele cu vin cât Èi viile, dar strugurii din ultima tufa de vie, numiÈi Èi strugurii lui Dumnezeu, nu vor fi culeÈi de gospodari, ci daÈi ca ofrandă păsărilor cerului.</p>
<p>De asemenea, în ziua de 14 septembrie din viÈa uscată se fac focuri, iar în jurul acestora se fac petreceri. Tot în această zi, se duc la biserică pentru a fi sfinÈite busuioc, mentă, măghiran Èi cimbru, care se crede că ne apără asupra multor boli.</p>
<p>Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.94 -->
<div class="quads-location quads-ad4" id="quads-ad4" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<p>Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.</p>
<p>Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.</p>
<p>Tot în această zi se pregăteşte şi un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodarii atârnă ramurile de busuioc sfinţit în formă de cruce şi curpeni la biserică. Curpenii sunt tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni, asteptand ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.</p>
<p><strong>SfinÈirea monedelor</strong></p>
<p>Se crede că monedele care se sfinţesc în această zi şi sunt păstrate în portofel împreună cu o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă de fiecare.</p>
<p>În calendarul popular, această sărbătoare mai poartă şi numele de Carstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Dacă prima denumire este întâlnită mai ales în zona deluroasă şi regiunile sudice, marcând începutul culegerii viilor, cea de-a două este întâlnită în fiecare zona. În popor se crede că în această zi şerpii şi alte reptile încep să meargă în ascunzişurile subterane, unde vor hibernă până în primăvară următoare.</p>
<p>Pe 14 septembrie se Èine post aspru. TradiÈia spune că în această zi nu e bine să mâncaÈi usturoi, prune, peÈte Èi nuci, dar Èi alte alimente care seamănă cu o cruce. Cine Èine post negru îÈi va vindeca atât trupul cât Èi sufletul. Cine lucrează va atrage asupra sa primejdii. Pentru belÈug Èi spor, se păstrează în portofel, monede sfinÈite.

Ce NU trebuie să faci de Înălțarea Sfintei Cruci
