<p data-start="908" data-end="1407">De-a lungul timpului, în satele româneÈti au circulat numeroase credinÈe legate de semnele care ar putea arăta că o persoană ar fi fost „lucrată” sau afectată de energii negative. Bătrânii considerau că anumite situaÈii neobiÈnuite, schimbări bruÈte de stare sau obiecte primite cadou ar putea ascunde intenÈii nedorite. Fie că vorbim despre tradiÈii populare, poveÈti transmise din bătrâni sau învăÈături duhovniceÈti, toate aveau un singur scop: protejarea omului de influenÈe considerate nefaste.</p>
<h2 data-start="1409" data-end="1467">Obiectele dăruite cu „gând rău”, în credinÈa populară</h2>
<p data-start="1468" data-end="1668">Una dintre cele mai răspândite convingeri era legată de obiectele primite cadou. Dacă cineva observa că după primirea unui dar începe să aibă probleme, bătrânii spuneau că obiectul trebuie îndepărtat.</p>
<p data-start="1670" data-end="1965">În tradiÈia veche, se credea că unele lucruri „păstrează energia” celui care le oferă. De aceea, oamenii care simÈeau o neliniÈte faÈă de un asemenea obiect îl aruncau, îl ardeau sau îl îngropau, însoÈind gestul de o rugăciune simplă, menită să alunge răul Èi să întoarcă liniÈtea în gospodărie.</p>
<h2 data-start="1967" data-end="2018">Legăturile luate de la cei trecuÈi în nefiinÈă</h2>
<p data-start="2019" data-end="2282">O altă credinÈă des întâlnită era avertismentul bătrânilor de a nu lăsa străinii să ia lucruri de la morminte: fire de păr, florile din pământ sau bucăÈi din hainele celui trecut în nefiinÈă. Astfel de obiecte, spuneau ei, puteau fi folosite în practici necurate.</p>
<p data-start="2284" data-end="2410">Această regulă din tradiÈia populară era văzută ca o formă de protecÈie a familiei Èi o dovadă de respect faÈă de cei plecaÈi.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.95 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<h2 data-start="2412" data-end="2458">Cum recunoÈteau bătrânii „semnele răului”</h2>
<p data-start="2459" data-end="2582">În poveÈtile străbunicilor, semnele care ar indica o lucrare nefastă erau interpretate în funcÈie de comportamentul omului:</p>
<ul data-start="2584" data-end="2714">
<li data-start="2584" data-end="2612">
<p data-start="2586" data-end="2612">neliniÈte inexplicabilă,</p>
</li>
<li data-start="2613" data-end="2633">
<p data-start="2615" data-end="2633">pagube repetate,</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.95 -->
<div class="quads-location quads-ad3" id="quads-ad3" style="float:none;margin:0px;">

</div>

</li>
<li data-start="2634" data-end="2656">
<p data-start="2636" data-end="2656">vise tulburătoare,</p>
</li>
<li data-start="2657" data-end="2678">
<p data-start="2659" data-end="2678">lipsă de energie,</p>
</li>
<li data-start="2679" data-end="2714">
<p data-start="2681" data-end="2714">certuri nejustificate în familie.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.95 -->
<div class="quads-location quads-ad4" id="quads-ad4" style="float:none;margin:0px;">

</div>

</li>
</ul>
<p data-start="2716" data-end="2858">Oamenii simpli nu aveau explicaÈii psihologice sau medicale, astfel că atribuiau aceste stări „răutăÈii trimise”, după cum se spunea în popor.</p>
<h2 data-start="2860" data-end="2914">Rugăciunea – cea mai puternică formă de protecÈie</h2>
<p data-start="2915" data-end="3143">În multe zone, când cineva credea că a fost „lucrat”, mergea la un preot duhovnic sau rostea acasă rugăciuni de protecÈie. Postul, mătăniile Èi citirea acatistelor erau considerate arme împotriva a tot ceea ce venea „din afară”.</p>
<p data-start="3145" data-end="3216">Bătrânii spuneau că „nimic rău nu rezistă rugăciunii făcute din inimă”.</p>
<h2 data-start="3218" data-end="3265">Despre vrăjitori, după credinÈele populare</h2>
<p data-start="3266" data-end="3502">În tradiÈia satului românesc, vrăjitorii erau portretizaÈi ca oameni care se apropiau prieteneÈte, dar lucrau în ascuns. Se spunea că aceÈtia pot intra oriunde – chiar Èi în biserică – Èi pot folosi obiecte sfinÈite în scopuri nedorite.</p>
<p data-start="3504" data-end="3699">În majoritatea satelor, preoÈii erau cei care îi avertizau pe oameni să fie atenÈi la cei care pretind că pot „rezolva” necazurile prin metode neobiÈnuite sau cu ajutorul unor practici nefireÈti.</p>
<h2 data-start="3701" data-end="3755">PoveÈtile duhovniceÈti despre ispite Èi încercări</h2>
<p data-start="3756" data-end="3988">Unii duhovnici vorbesc, în predicile lor, despre existenÈa răului Èi despre faptul că acesta se poate manifesta prin ispite sau încercări. Nu pentru a speria oamenii, ci pentru a-i îndemna să se întoarcă la rugăciune Èi la Dumnezeu.</p>
<p data-start="3990" data-end="4169">Despre diavol, bătrânii spuneau că „îl recunoÈti după roade”, adică după necazuri, minciuni Èi dezbinare. De aceea, orice situaÈie neclară era privită cu discernământ Èi prudenÈă.</p>
<h2 data-start="4171" data-end="4219">Când simÈeau că cineva „lucrează în ascuns”</h2>
<p data-start="4220" data-end="4442">În poveÈtile străvechi, se spunea că unii oameni care fac rău pot încerca să tulbure liniÈtea altora. Unii intrau la slujbe, dădeau pomelnice sau participau la rugăciuni doar pentru a se amesteca printre cei credincioÈi.</p>
<p data-start="4444" data-end="4606">Bătrânii considerau că un om cu răutate nu suportă rugăciunea adevărată Èi se demască singur prin comportament neliniÈtit, priviri furiÈe sau reacÈii nepotrivite.</p>
<h2 data-start="4608" data-end="4622">Concluzie</h2>
<p data-start="4623" data-end="4812">TradiÈiile populare legate de „semnele vrăjilor” nu sunt altceva decât poveÈti transmise prin generaÈii, menite să înveÈe omul să fie precaut, atent la cei din jur Èi ancorat în credinÈă.</p>
<p data-start="4814" data-end="4949">Indiferent de situaÈie, bătrânii spuneau mereu acelaÈi lucru: liniÈtea sufletească vine din rugăciune Èi din viaÈa trăită în rânduială.

Cum vedeau bătrânii semnele de vrăji. Tradiții, credințe și sfaturi transmise din popor
