<p>La mai bine de cinci ani de la debutul pandemiei, cercetările privind efectele pe termen lung ale infecÈiei cu SARS-CoV-2 continuă să aducă informaÈii noi. Un studiu publicat la finalul lunii iulie 2025 de o echipă a Institutului Pasteur propune o perspectivă diferită asupra modului în care virusul poate influenÈa funcÈionarea sistemului nervos, cel puÈin în modele experimentale.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 3.0.4 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<p>Lucrarea, realizată pe animale de laborator, sugerează că virusul poate rămâne detectabil în anumite regiuni ale creierului mult timp după faza acută a bolii, fiind asociat cu modificări comportamentale Èi moleculare care amintesc de simptomele raportate de unii pacienÈi cu sindrom post-COVID.</p>
<p>Ce arată experimentul realizat pe animale</p>
<p>Cercetătorii au folosit un model experimental pe hamsteri pentru a analiza prezenÈa SARS-CoV-2 în creier după vindecarea aparentă a infecÈiei. Rezultatele indică faptul că fragmente virale au putut fi detectate în trunchiul cerebral chiar Èi la câteva săptămâni după episodul acut.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 3.0.4 -->
<div class="quads-location quads-ad2" id="quads-ad2" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<p>Această persistenÈă a fost asociată cu schimbări de comportament observate la animale, precum dificultăÈi de memorie, semne de anxietate Èi modificări ale reacÈiilor emoÈionale. Analizele moleculare au evidenÈiat, de asemenea, alterări ale expresiei unor gene implicate în metabolismul neuronal Èi în funcÈionarea sinapselor.</p>
<p>Autorii subliniază că trunchiul cerebral este o zonă-cheie pentru reglarea unor funcÈii esenÈiale, iar modificările observate aici pot avea efecte complexe asupra activităÈii sistemului nervos.</p>
<p>Dereglări ale circuitelor dopaminergice</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 3.0.4 -->
<div class="quads-location quads-ad3" id="quads-ad3" style="float:none;margin:0px;">

</div>

<p>Un element central al studiului îl reprezintă modificările observate la nivelul căilor dopaminergice. Dopamina este un neurotransmiÈător implicat în reglarea dispoziÈiei, a motivaÈiei Èi a memoriei, iar dereglările acestui sistem sunt întâlnite în diverse afecÈiuni neurologice.</p>
<p>Cercetătorii au constatat indicii ale unei perturbări a producÈiei Èi funcÈionării dopaminei în urma infecÈiei, ceea ce ar putea contribui la explicarea unor simptome persistente raportate de persoane care au trecut prin COVID-19. TotuÈi, autorii precizează că aceste concluzii se bazează pe modele animale Èi nu pot fi extrapolate direct la oameni fără studii suplimentare.</p>
<p>Date din imagistica cerebrală la oameni</p>
<p>În paralel cu aceste experimente, o analiză independentă realizată pe date din UK Biobank a evaluat imagini cerebrale ale unor persoane scanate înainte Èi după perioada pandemică. Folosind un algoritm de inteligenÈă artificială antrenat pe mii de participanÈi, cercetătorii au observat o diferenÈă medie echivalentă cu aproximativ câteva luni de „îmbătrânire cerebrală” la persoanele evaluate după debutul pandemiei.</p>
<p>Efectul a fost identificat inclusiv la persoane care nu raportaseră o infecÈie confirmată, sugerând că factori precum stresul prelungit, izolarea socială sau schimbările de stil de viaÈă pot influenÈa structura Èi funcÈionarea creierului. Scăderi măsurabile ale performanÈei cognitive au fost observate mai ales la cei care trecuseră prin boală.</p>
<p>O imagine mai complexă a impactului pandemiei</p>
<p>Împreună, aceste rezultate conturează o perspectivă mai nuanÈată asupra efectelor pandemiei asupra sănătăÈii neurologice. Pe de o parte, există indicii experimentale privind interacÈiuni directe între virus Èi sistemul nervos, iar pe de altă parte apar efecte indirecte, legate de contextul social Èi psihologic al perioadei pandemice.</p>
<p>Cercetătorii atrag atenÈia asupra mecanismelor biologice implicate, precum inflamaÈia, reglajul energetic neuronal Èi funcÈionarea sinapselor, Èi subliniază necesitatea unor studii pe termen lung pentru a înÈelege dacă aceste modificări sunt reversibile.</p>
<p>Ce urmează în cercetare</p>
<p>Echipa care a realizat studiul experimental lucrează deja la experimente suplimentare pentru a evalua impactul infecÈiei asupra neuronilor dopaminergici Èi pentru a identifica posibile Èinte moleculare care ar putea fi investigate în viitor. În paralel, analizele pe date umane vor continua, pe măsură ce devin disponibile noi seturi de imagistică Èi date clinice.</p>
<p>Autorii subliniază că rezultatele actuale nu oferă concluzii definitive, dar contribuie la o mai bună înÈelegere a modului în care infecÈia cu SARS-CoV-2 Èi contextul pandemiei pot influenÈa sănătatea creierului pe termen mediu Èi lung.

COVID-19: ce arată noile studii despre efectele pe termen lung asupra creierului
