Amorțirea mâinilor – cauze, simptome și soluții

Amorțirea mâinilor – cauze, simptome și soluții

Amorțirea mâinilor este o senzație frecventă care poate apărea după o poziție incomodă sau în timpul somnului, dar uneori indică afecțiuni ce necesită atenție medicală. Pentru o optimizare SEO corectă și informare clară, în continuare explicăm de ce apare amorțeala, cum o recunoști și ce poți face ca să o previi.

Amorțirea mâinilor: cauze frecvente

1) Probleme de circulație

Când fluxul sanguin către extremități scade, nervii din palme și degete primesc mai puțin oxigen și apar furnicăturile. Amorțirea mâinilor se poate instala la stat prelungit într-o poziție fixă, la expunere la frig sau în cazul unor afecțiuni vasculare. Semne asociate: degete reci, paloare sau colorație albăstruie, crampe. Primul ajutor constă în mișcări ușoare ale degetelor, încălzirea zonei și hidratare; dacă episoadele revin, merită evaluare medicală.

2) Sindromul de tunel carpian

Compresia nervului median la încheietură provoacă furnicături și amorțeală mai ales în degetul mare, arătător și mijlociu. Simptomele se accentuează noaptea sau la activități repetitive (tastat, folosirea telefonului, muncă manuală). Amorțirea mâinilor de acest tip poate fi însoțită de slăbiciune la prindere. Măsuri utile: orteză pe timpul nopții, pauze dese, exerciții pentru încheietură; în forme avansate, medicul poate recomanda infiltrații sau intervenție chirurgicală.

3) Afectări ale coloanei cervicale

Hernia de disc, spondiloza sau contracturile din zona gâtului pot comprima rădăcinile nervoase care coboară spre brațe. Apar dureri în gât/umăr, rigiditate și amorțirea mâinilor pe traiectul nervului afectat (uneori doar într-o mână). Corectarea posturii, pauzele la birou, perna potrivită și fizioterapia reduc presiunea; dacă amorțeala persistă sau se asociază cu slăbiciune, este nevoie de evaluare neurologică și, uneori, de investigații imagistice.

4) Neuropatia periferică (inclusiv diabet)

Diabetul, alcoolul în exces, unele medicamente sau infecții pot leza nervii periferici. Se instalează senzații de arsură, înțepături și amorțirea mâinilor sau picioarelor. Controlul glicemiei, renunțarea la fumat, mișcarea moderată și o dietă echilibrată sunt esențiale; medicul poate indica suplimente pentru nervi și tratamente simptomatice.

5) Deficiențe de vitamine și minerale

Lipsa vitaminelor din complexul B (mai ales B12), precum și a magneziului sau potasiului, afectează conducerea impulsului nervos. Pe lângă oboseală și dificultăți de concentrare, poate apărea amorțirea mâinilor. Surse bune: pește, ouă, lactate, leguminoase, semințe, verdețuri. Suplimentarea se face la recomandarea medicului, după analize.

6) Factori temporari și cauze mai puțin grave

Poziția „cu capul pe mână” în somn, brățări/ceasuri foarte strânse, expunerea la frig sau efort intens al antebrațelor pot duce la episoade scurte de amorțirea mâinilor. De regulă trec în câteva minute după mișcare, masaj ușor și încălzire locală.

Amorțirea mâinilor: simptome care cer vizită la medic

• Amorțeală bruscă și intensă la o singură mână, cu asimetrie facială, tulburări de vorbire sau vedere – sună la 112 (posibil AVC).
• Amorțeală persistentă care durează zile sau se agravează.
• Slăbiciune la prindere, scăparea obiectelor, pierderea sensibilității la atingere/temperatură.
• Durere puternică la nivelul gâtului, umărului sau brațului, asociată cu amorțirea mâinilor.

Diagnostic corect: ce investigații se fac

Medicul pornește de la istoricul simptomelor și examenul clinic, apoi poate recomanda:

• Analize de sânge pentru a depista deficiențe, inflamații sau diabet.
• Electromiografie (EMG) și studii de conducere nervoasă pentru a evalua nervii periferici și mușchii.
• RMN sau radiografie cervicală dacă se suspectează compresie la nivelul coloanei.
• Ecografie de părți moi (tunel carpian) sau investigații vasculare când cauza pare circulatorie.

Un diagnostic precis explică de ce apare amorțirea mâinilor și ajută la alegerea tratamentului potrivit.

Tratament: ce poți face acasă și ce indică medicul

Planul depinde de cauză, dar următoarele măsuri sunt frecvent utile:

• Ergonomie și pauze: reglează scaunul, poziția ecranului și a tastaturii; pauză 1–2 minute la fiecare 45–60 minute pentru întinderi.
• Exerciții simple: rotații ale încheieturilor, întinderi ale flexorilor/extensorilor, „pian” cu degetele; repetă de 2–3 ori/zi.
• Orteză de noapte în sindromul de tunel carpian pentru a menține încheietura neutră.
• Inflamație/durere: gheață local 5–10 minute după efort; antiinflamatoare doar la indicația medicului.
• Nutriție și suplimente: corectează deficiențele (B12, magneziu, potasiu) conform recomandărilor medicale.
• Fizioterapie și masaj terapeutic pentru relaxarea musculaturii și îmbunătățirea circulației.

În cazurile severe (de ex. tunel carpian avansat, compresie nervoasă importantă), specialistul poate recomanda infiltrații sau intervenție chirurgicală. Monitorizarea progresului este importantă: dacă amorțirea mâinilor nu se ameliorează în câteva săptămâni de tratament conservator, revino la medic.

Prevenție: obiceiuri care reduc amorțeala

• Postură corectă: umerii relaxați, coatele aproape de corp, încheieturile drepte când tastezi.
• Mișcare zilnică: plimbări, exerciții pentru gât și umeri, antrenamente ușoare pentru antebrațe.
• Echipamente potrivite: mouse ergonomic, suport de încheietură, tastatură cu profil redus.
• Hidratare și alimentație: 1,5–2 litri de apă/zi și mese bogate în proteine de calitate, legume și semințe.
• Evită fumatul și expunerea prelungită la frig.

Concluzie

Amorțirea mâinilor poate avea cauze banale, dar și motive serioase. Dacă episoadele reapar sau sunt însoțite de slăbiciune, durere sau alte simptome neurologice, programează un consult. Prin atenție la postură, pauze regulate, exerciții și corectarea deficiențelor, poți reduce disconfortul și preveni complicațiile pe termen lung.

Informațiile sunt cu scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical.