Iata cand se vopsesc, de fapt, ouale de Paste. Cea mai mare greseala pe care toate gospodinele o fac an de an si nu isi dau seama!
Daca pana acum au fost ocupate sa faca curatenie in case si in curti, de joi gospodinele lasa matura jos si incep sa pregateasca masa de Pasti.
Traditia spune ca Joia Mare, numita si Joia Patimilor, este ziua in care gospodinele vopsesc ouale in rosu sau in alte culori, dupa preferinta. Culoarea rosie este insa cea mai folosita deoarece reprezinta sangele lui Iisus Hristos, rastignit pe cruce, pentru mantuirea omenirii.
Se spune ca daca ouale sunt inrosite in Joia Mare, nu se strica tot anul.
Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata:
„De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi”.
In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti simbolizeaza sangele Domnului si ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii.
Cele colorate in negru se fac in amintirea celor care au murit. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.
In cultura populara, ziua in care se inrosesc ouale este joia din saptamana patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare.
Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie, aceasta este ferita de grindina si piatra.
La tarani mai exista traditia ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa neinceputa in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualelor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.
Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si „miercurea Paresimilor”. Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite.
Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare.
Traditia populara mai spune ca ouale rosii sunt considerate pazitorii casei si tocmai de aceea nu trebuie sa lipseasca.
In acelasi timp, oul simbolizeaza viata eterna, fertilitatea, renasterea si norocul. In Antichitate, ouale erau vopsite in diferite culori si oferite cu ocazia venirii primaverii, simbolizand astfel revenirea naturii la viata, urmata de explozia cromatica specifica.