Despre slănină s-a tot spus ba ca este sănătoasă, ba că este extrem de nocivă.

Adevarul este undeva la mijloc. Exista mai multe beneficii pe care le aduce consumul de slanina, dar, atunci cand este consumata in exces, poate deveni si daunatoare sanatatii.

In acelasi timp, grasimea sau lipidele care sunt consumate in starea lor naturala nu ingrasa, cu conditia sa nu fie combinate cu carbohidrati si, bineinteles, sa nu se exagereze.

Printre altele, salnina este un aliment fara E-uri, coloranti si conservanti, ceea ce nu se poate spune despre multe dintre preparatele din carne din comert.

Totodata, s-a dovedit stiintific ca slanina in­tareste siste­mul imunitar, mai ales atunci cand este consumata cu ceapa, si imbunatateste functiile de protectie ale organismului.

În mod paradoxal, s-a descoperit ca o substanta din slanina, numita acid ara­hi­donic, favorizeaza scaderea coleste­ro­lului.

In cantitati mici, slanina este buna si pentru sanatatea inimii si a vaselor de sange, reglementand contractiile mus­culare ale organelor interne, inclusiv ale muschiului car­diac, si sprijinind tonusul vascular.

In cazul persoanelor care fumeaza, slanina reduce partial pagubele produse de tutun. Sele­niul, pe care-l contine slanina, previne oxidarea in organism si intareste sistemul imunitar.

Grasimea de porc este buna si pentru protectia stomacului, deoarece creeaza un pan­­sament gastric care previne absorbtia rapida de al­cool din stomac si il protejeaza de aciditatea care poate provoca gastrita.

In medicina populara romaneasca, slanina are multe utilizari:

Se spune ca durerea din articulatii trece daca acestea sunt frecate cu untura topita sau cu slanina veche, tocata prin masina de carne, la care se adauga o lingura de miere de al­bine.

Entorsele sunt tratate cu frectii cu grasime de porc, amestecata cu o lingura de sare. Dupa ce este aplicat amestecul miraculos, articulatia se bandajeaza cu un strat gros de lana.

Slanina vindeca si eczemele. Reteta pentru o alifie din slanina este urmatoarea: slanina nesarata se topeste si se raceste la 35 de grade; se amesteca 2 linguri de slanina topita cu albusurile de la 2 oua, cu 100 g pasta din fructe de solanum (zarna, lasnicior) si 3 linguri de suc de ros­topasca. Amestecul se lasa la macerat 2-3 zile, dupa care se poate aplica pe eczema.

Pentru ciocurile de pe oase exista un tratament de 5-7 zile cu un unguent preparat astfel: se toaca marunt 100 g slanina nesarata de porc si se amesteca cu un ou crud si 100 ml otet concentrat. Dupa dizolvarea completa a slaninei, se aplica pe zona dureroasa un tampon de vata imbibat in unguent si se lasa acolo peste noapte, iar dimineata se curata zona cu apa calda.

Durerile de dinti se mai pot trata si astfel: pe dintele dureros se aplica o felie mica de slanina nesarata, intre gingie si obraz, si se lasa acolo 15-20 de minute. De cele mai multe ori, se observa ca durerea incepe sa dispara treptat.

Distribuie pe: