Pe 15 august, creștinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare, Sântămaria Mare sau Uspenia. Este una dintre cele mai importante sărbători dedicate Maicii Domnului și o zi de care, în tradiția românească, sunt legate numeroase obiceiuri și superstiții păstrate mai ales în lumea satului.
În calendarul popular, Sfânta Maria Mare este considerată și un hotar al anotimpurilor, ziua care desparte treptat căldura verii de apropierea perioadei mai reci.
De-a lungul timpului, tradițiile religioase s-au împletit cu numeroase credințe populare. Unele au legătură cu rugăciunea și pomenirea celor adormiți, în timp ce altele sunt superstiții transmise din generație în generație și nu trebuie confundate cu învățătura Bisericii.
Ce semnifică Adormirea Maicii Domnului
Despre Adormirea Maicii Domnului nu există relatări în Sfintele Evanghelii, informațiile fiind păstrate în Tradiția Bisericii.
Potrivit acesteia, Maica Domnului a fost înștiințată de Arhanghelul Gavriil că se apropie momentul trecerii sale din această viață.
Înainte de Adormire, Sfinții Apostoli, aflați în diferite locuri pentru propovăduirea Evangheliei, au fost aduși pentru a-și lua rămas-bun de la Maica Domnului.
Tradiția spune că Domnul Iisus Hristos Însuși S-a coborât pentru a primi sufletul Maicii Sale.
Sfântul Apostol Toma nu ar fi fost prezent la înmormântare. Ajuns după trei zile, a dorit să vadă mormântul Maicii Domnului. Atunci când acesta a fost deschis, trupul ei nu mai era acolo, fiind găsit doar giulgiul.
Una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători închinate Fecioarei Maria.
Mărturii despre existența praznicului apar încă din primele secole creștine, iar sărbătoarea s-a dezvoltat puternic odată cu răspândirea cultului Maicii Domnului.
Locul de origine al sărbătorii este legat de Ierusalim, unde, în apropierea Grădinii Ghetsimani, se păstrează până astăzi locul tradițional al mormântului Maicii Domnului.
Data de 15 august s-a generalizat ulterior pentru prăznuirea Adormirii Maicii Domnului.
De ce i se spune și „Paștele verii”
Adormirea Maicii Domnului este numită uneori și „Paștele verii”, fiind unul dintre cele mai iubite praznice ale acestei perioade.
Asemănarea cu Sărbătoarea Învierii se observă și în rânduiala liturgică.
În biserici se cântă Prohodul Maicii Domnului și Binecuvântările Maicii Domnului, iar în anumite locuri Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune în jurul bisericii.
Credincioșii retrăiesc astfel, într-o formă aparte, despărțirea pământească și trecerea Maicii Domnului la viața cerească.
Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mare
Ziua de 15 august a adunat de-a lungul timpului numeroase obiceiuri populare.
În multe sate, acestea au fost transmise de la bunici și străbunici și sunt respectate chiar și astăzi.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții spune că 15 august este ultima zi din vară în care se culeg anumite flori și plante considerate bune de leac.
Plantele erau adunate, uscate și păstrate în gospodărie, iar uneori erau așezate lângă icoane.
Ce fac femeile în dimineața de 15 august
În dimineața sărbătorii, femeile obișnuiau să meargă la biserică și să împartă pentru sufletele celor adormiți.
Printre alimentele oferite se numărau strugurii, prunele coapte și fagurii de miere.
Pomenirea celor trecuți la cele veșnice rămâne una dintre tradițiile puternic asociate cu această zi.
Ce spune tradiția despre femeile însărcinate
O credință populară veche spune că femeile însărcinate trebuie să evite munca grea în ajunul sărbătorii, pe 14 august.
În tradiția populară, respectarea acestei zile era asociată cu dorința unei nașteri ușoare și a unui copil sănătos.
Este însă o credință populară și nu o regulă medicală sau o rânduială bisericească.
Obiceiul fetelor care vor să se căsătorească
O altă tradiție veche este legată de fetele nemăritate.
Se spunea că tinerele care își doreau să-și întâlnească alesul foloseau apă cu busuioc pentru icoana Maicii Domnului, rugându-se pentru întemeierea unei familii.
Obiceiul aparține folclorului românesc și s-a transmis în diferite forme de la o regiune la alta.
Ce se spune despre rugăciunile rostite de Sfânta Maria
În credința populară există și ideea că rugăciunile rostite Maicii Domnului în această mare zi sunt ascultate cu deosebită milostivire.
Oamenii se roagă pentru sănătate, familie, copii, liniște și ajutor în necazuri.
Dincolo de superstițiile asociate zilei, rugăciunea și participarea la slujbă rămân elementele religioase centrale ale sărbătorii.
Ce nu se face pe 15 august, potrivit superstițiilor
În popor s-au păstrat și numeroase interdicții pentru ziua de Sfânta Maria Mare.
Una dintre ele spune că nu este bine să îți tunzi părul în această zi.
În anumite zone se spunea și că oamenii nu trebuie să meargă înapoi, iar alte credințe populare interziceau scăldatul în apele râurilor sau dormitul pe prispă.
Acestea sunt superstiții populare, nu porunci sau reguli ale Bisericii.
De ce nu se aprindea focul în sobă
O altă superstiție veche spune că în ziua Adormirii Maicii Domnului nu trebuie aprins focul în sobă.
În credința populară, încălcarea acestui obicei era asociată cu boala sau ghinionul.
Și această tradiție aparține însă folclorului și nu trebuie confundată cu rânduiala creștină a praznicului.
Un semn care arată cum va fi toamna
Natura avea un rol important în vechile credințe ale satului românesc.
Se spunea că, dacă trandafirii înfloresc în jurul sărbătorii de Sfânta Maria Mare, toamna va fi lungă și blândă.
Tot din această perioadă, zilele începeau să fie privite ca un semn al apropierii noului anotimp.
În tradiția populară, iarba începea să crească mai puțin, iar îngălbenirea frunzelor era pusă simbolic în legătură cu plecarea Maicii Domnului.
Ciobanii începeau să coboare oile de la munte
Sfânta Maria Mare avea și o importanță deosebită în calendarul pastoral.
Începând cu această perioadă, ciobanii începeau să coboare oile de la munte.
În satul tradițional, bărbații începeau treptat să schimbe pălăria cu căciula, un alt semn că sezonul cald se apropia de sfârșit.
După Sfânta Maria începea sezonul nunților
Ziua de 15 august marca și începutul unei noi perioade în viața satului.
După Sfânta Maria Mare începea un important sezon al nunților, care putea continua până la intrarea în Postul Crăciunului.
Tot în această perioadă se organizau târguri și iarmaroace de toamnă.
Astfel, sărbătoarea avea nu doar o dimensiune religioasă, ci și una socială și agrară.
15 august este și Ziua Marinei Române
În fiecare an, pe 15 august, este sărbătorită și Ziua Marinei Române, Maica Domnului fiind considerată ocrotitoarea spirituală a marinarilor.
În porturile de la Marea Neagră și în orașele de pe Dunăre sunt organizate manifestări dedicate marinarilor și Forțelor Navale.
Astfel, 15 august are în România atât o puternică semnificație religioasă, cât și una națională.
Sfânta Maria Mare, un hotar între vară și toamnă
Pentru oamenii de altădată, 15 august era mai mult decât o dată din calendar.
Era momentul în care se încheia o etapă a verii, începea coborârea turmelor de la munte, se culegeau ultimele plante de leac și se făceau pregătiri pentru perioada următoare.
De aceea, în jurul sărbătorii s-au format numeroase tradiții, credințe și superstiții.
Unele se păstrează și astăzi, însă este important să facem diferența între rânduiala Bisericii și credințele populare transmise din generație în generație.
Dincolo de toate obiceiurile, 15 august rămâne înainte de toate ziua Adormirii Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători închinate Născătoarei de Dumnezeu.
