1 septembrie 2026 aduce schimbări importante pentru români. Pacienții vor avea acces la noi instrumente digitale în sistemul de sănătate, iar persoanele care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite vor putea beneficia de prevederile noului acord de securitate socială dintre cele două țări.
Schimbările nu îi afectează pe toți românii în același mod, însă pentru anumite categorii data de 1 septembrie poate fi foarte importantă.
„E-Sănătatea Mea” și noua etapă a digitalizării
Una dintre schimbările anunțate pentru această perioadă este dezvoltarea accesului digital la informațiile medicale ale pacienților.
Platforma „E-Sănătatea Mea” este concepută ca un spațiu digital în care pacientul să poată consulta mai ușor informații și documente legate de serviciile medicale de care a beneficiat.
Scopul este reducerea birocrației și mutarea unei părți tot mai mari a interacțiunii dintre pacient și sistemul medical în mediul electronic.
Ce informații vor putea consulta pacienții
În funcție de funcționalitățile disponibile în sistem, pacienții vor putea avea acces la informații precum:
- istoricul serviciilor medicale;
- rețete și informații privind eliberarea acestora;
- bilete de trimitere;
- consultații și investigații raportate;
- servicii medicale decontate;
- documente și formulare medicale disponibile electronic;
- informații privind drepturile și serviciile medicale.
Un avantaj important este posibilitatea de a verifica mai ușor ce servicii au fost înregistrate în sistem în numele pacientului.
Biletele de trimitere se mută tot mai mult în mediul digital
Digitalizarea urmărește să reducă dependența de documentele tipărite.
În situațiile în care documentele sunt disponibile electronic, informațiile necesare pot fi consultate direct în sistem de furnizorii de servicii medicale.
Pentru pacient, acest lucru poate însemna mai puține hârtii de păstrat și mai puține situații în care un document pierdut trebuie refăcut.
Și rețetele pot fi urmărite mai ușor
Pentru persoanele care urmează tratamente pe termen lung, accesul la istoricul prescripțiilor și al eliberării medicamentelor poate fi deosebit de util.
În loc să depindă exclusiv de documente păstrate acasă, pacientul poate avea acces la informațiile disponibile în sistemul electronic.
Cartea electronică de identitate capătă un rol mai important
O altă schimbare importantă este integrarea Cărții Electronice de Identitate în relația cu serviciile publice digitale.
Pentru sistemul medical, identificarea electronică poate simplifica accesul la informațiile personale și poate reduce nevoia folosirii mai multor instrumente separate.
Important: actualul card național de sănătate nu devine automat inutil pentru toată lumea la 1 septembrie 2026.
Persoanele care nu folosesc încă noua carte electronică de identitate nu trebuie să presupună că trebuie să renunțe la actualul card de sănătate.
ROeID poate fi folosit pentru identificarea digitală
Pentru accesarea unor servicii publice online, identificarea electronică reprezintă un element important de securitate.
ROeID este unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru autentificarea în servicii digitale ale administrației publice.
Scopul este ca informațiile personale, inclusiv cele sensibile, să fie accesate numai de persoana îndreptățită.
Marea noutate pentru românii care au lucrat în SUA
Pentru o anumită categorie de pensionari și viitori pensionari, 1 septembrie 2026 este o dată mult mai importantă.
Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale intră în vigoare la această dată. Autoritățile au anunțat că acordul permite totalizarea perioadelor de asigurare realizate în cele două state pentru stabilirea drepturilor la pensie.
Acest lucru îi poate ajuta pe românii care au lucrat în ambele țări și nu îndeplinesc, separat, condițiile necesare într-unul dintre sisteme.
Anii lucrați în România și SUA pot fi totalizați
Principiul este relativ simplu.
Dacă o persoană a lucrat o perioadă în România și o perioadă în Statele Unite, perioadele de asigurare pot fi luate împreună în considerare pentru stabilirea dreptului la anumite prestații, în condițiile prevăzute de acord.
Asta nu înseamnă că anii lucrați în SUA devin pur și simplu ani lucrați în România.
Este vorba despre totalizarea perioadelor de asigurare, astfel încât persoana să poată îndeplini condițiile necesare pentru obținerea drepturilor.
Fiecare țară plătește partea sa
Un detaliu foarte important este că România nu va plăti pensia pentru toți anii lucrați în Statele Unite și nici invers.
Fiecare stat stabilește și plătește partea de prestație care îi revine, potrivit perioadelor de asigurare și regulilor prevăzute în acord.
Prin urmare, acordul nu înseamnă o dublare automată a pensiei.
El creează însă cadrul prin care perioadele de asigurare din cele două țări pot fi luate în considerare împreună pentru stabilirea drepturilor.
Cine poate fi interesat de noul acord
Sunt vizate în special persoanele care au fost asigurate în sistemele de securitate socială din România și Statele Unite.
Acordul poate fi important pentru:
- românii care au lucrat în România și apoi în SUA;
- persoanele care au lucrat în ambele țări;
- persoane care locuiesc în prezent într-unul dintre cele două state;
- urmașii unor persoane care intră în categoria prevăzută de acord, în condițiile legii.
Acordul se aplică sistemelor și prestațiilor prevăzute în documentele oficiale și nu reprezintă o recalculare generală a tuturor pensiilor din România.
Se evită și dubla asigurare pentru anumite situații
Acordul are și o altă funcție importantă.
Pentru anumite situații de muncă desfășurată în cele două state, stabilește reguli privind legislația de securitate socială aplicabilă.
Scopul este evitarea situațiilor în care aceeași persoană ajunge să fie supusă simultan obligațiilor de asigurare în ambele țări pentru aceeași perioadă de activitate.
Acest lucru este important inclusiv pentru lucrătorii care se deplasează temporar între România și Statele Unite și pentru angajatorii lor.
Ce trebuie să facă românii care au lucrat în SUA
Persoanele care au perioade de muncă în ambele state și se apropie de pensionare ar trebui să își verifice situația din timp.
Este important să existe documentele care dovedesc perioadele de asigurare și activitatea desfășurată.
Pentru partea română, instituțiile competente sunt Casa Națională de Pensii Publice și casele teritoriale de pensii. Pentru partea americană, instituția competentă este Social Security Administration.
Nu toți pensionarii vor primi bani în plus
Intrarea în vigoare a acordului România–SUA nu înseamnă că toate pensiile din România cresc de la 1 septembrie.
Beneficiul este destinat persoanelor care intră în sfera acordului și care au perioade de asigurare în cele două sisteme.
Pentru un pensionar care a lucrat exclusiv în România, această schimbare nu produce automat o majorare a pensiei.
Ce se schimbă pentru pacienți
Pentru pacienți, începutul lunii septembrie marchează continuarea digitalizării sistemului medical.
Accesul la informații medicale, rețete, trimiteri și alte documente va deveni tot mai mult digital, iar integrarea noilor instrumente de identificare poate simplifica interacțiunea cu sistemul.
Totuși, digitalizarea nu înseamnă că persoanele care nu folosesc internetul sunt lăsate fără alternative. Serviciile clasice continuă să fie importante pentru persoanele care nu pot sau nu doresc să folosească instrumentele digitale.
Două schimbări importante în aceeași zi
1 septembrie 2026 aduce, astfel, două noutăți importante pentru categorii diferite de români.
Pacienții intră într-o nouă etapă a digitalizării serviciilor medicale, în timp ce românii care au lucrat și în Statele Unite beneficiază de intrarea în vigoare a acordului de securitate socială dintre cele două țări.
Pentru cei care au muncit în ambele sisteme, este important să verifice perioadele de asigurare și documentele disponibile, deoarece totalizarea acestora poate fi esențială pentru stabilirea drepturilor la pensie.
Așadar, 1 septembrie nu schimbă automat pensia sau cardul de sănătate al fiecărui român. Schimbările îi vizează în mod diferit pe pacienți și pe persoanele care au lucrat în România și SUA.
