Moartea soțului aduce nu doar durere, ci și numeroase probleme legate de locuință, economii și moștenire. Una dintre cele mai periculoase presupuneri este că soția rămasă în viață devine automat proprietara întregii averi.
În realitate, existența căsătoriei nu înseamnă că soțul supraviețuitor primește automat întreaga casă și toți banii. Partea care îi revine depinde de modul în care au fost dobândite bunurile, de existența unui testament și, mai ales, de ceilalți moștenitori.
Soția nu moștenește automat întreaga casă
Mai întâi trebuie stabilit cui îi aparținea locuința înainte de deces. Dacă aceasta a fost cumpărată de ambii soți în timpul căsătoriei și era bun comun, partea soției nu intră în moștenire.
De regulă, se separă mai întâi partea care îi aparține deja soției. Numai partea soțului decedat este împărțită între moștenitori.
Situația se schimbă dacă locuința fusese cumpărată de soț înaintea căsătoriei, primită prin moștenire sau donată numai lui. În aceste cazuri, întreaga locuință poate intra în masa succesorală.
Cât primește soția dacă există copii
Atunci când soțul decedat are copii, soția supraviețuitoare primește, în principiu, un sfert din moștenire. Restul de trei sferturi se împarte între copii, indiferent dacă aceștia provin din căsătoria actuală sau dintr-o relație anterioară.
De exemplu, dacă locuința era numai a soțului decedat și acesta lasă în urmă soția și doi copii, soția nu primește întreaga casă. Ea va moșteni un sfert, iar copiii vor împărți celelalte trei sferturi.
Dacă locuința era bun comun al soților, calculul este diferit. Soția își păstrează partea care îi aparținea deja și moștenește suplimentar o cotă din partea soțului decedat.
Exemplul care provoacă cele mai multe confuzii
Să presupunem că soții dețineau împreună o casă, în cote egale, iar bărbatul avea doi copii.
Soția își păstrează jumătatea sa din casă. Din jumătatea care îi aparținea soțului decedat, ea moștenește un sfert. Astfel, în acest exemplu simplificat, soția ajunge să dețină cinci optimi din locuință, iar copiii împart celelalte trei optimi.
Problemele apar când soția presupune că, deoarece a locuit zeci de ani în acea casă, imobilul îi aparține automat în totalitate.
Ce primește soția dacă nu există copii
În lipsa copiilor, cota soției depinde de rudele rămase în viață.
Dacă vine la moștenire împreună cu părinții și frații sau surorile persoanei decedate, soția primește o treime. Dacă există numai părinții sau numai frații și surorile, cota sa este de o jumătate.
Când există numai rude mai îndepărtate, soțul supraviețuitor primește trei sferturi din moștenire. Dacă nu există alți moștenitori legali, soția poate primi întreaga avere.
Greșeala care poate costa o parte din moștenire
Una dintre greșelile importante este amânarea nejustificată a succesiunii și ignorarea termenului în care trebuie exercitată opțiunea succesorală.
Potrivit Codului civil, dreptul de opțiune succesorală se exercită, în principiu, în termen de un an de la deschiderea moștenirii. Acceptarea poate fi expresă, printr-un act, dar în anumite situații poate fi și tacită, prin fapte pe care persoana nu le-ar putea face decât în calitate de moștenitor.
Totuși, simplul fapt că soția a locuit cu soțul sau continuă să stea în casă nu trebuie tratat drept garanție că toate formalitățile sunt rezolvate.
Este important ca ea să se adreseze unui notar și să prezinte actele locuinței, certificatul de deces, certificatul de căsătorie și documentele privind ceilalți moștenitori.
Un testament nu îi poate înlătura întotdeauna toate drepturile
Soțul supraviețuitor este moștenitor rezervatar. Asta înseamnă că nu poate fi lipsit complet de moștenire printr-un simplu testament, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Totuși, testamentul, donațiile făcute în timpul vieții și regimul matrimonial pot schimba semnificativ împărțirea averii. Din acest motiv, două familii aparent asemănătoare pot ajunge la rezultate foarte diferite.
Ce se întâmplă cu banii din conturi
Banii aflați exclusiv în conturile soțului decedat nu ajung automat în contul soției. Ei sunt luați în calcul la stabilirea masei succesorale și se împart potrivit cotelor moștenitorilor.
Dacă existau conturi comune sau bani dobândiți în timpul căsătoriei, trebuie stabilit ce parte îi aparținea deja soției și ce parte intră efectiv în succesiune.
Accesul la cardul și codul PIN al persoanei decedate nu îi oferă unei rude dreptul de a retrage și folosi după bunul plac banii rămași în cont.
Ce trebuie verificat imediat
Soția rămasă în viață ar trebui să adune actele de proprietate, informațiile despre conturi, eventualele testamente și documentele referitoare la credite sau datorii.
Moștenirea nu înseamnă numai case și economii. În masa succesorală pot exista și obligații, iar acceptarea trebuie analizată în funcție de situația concretă.
Pentru evitarea conflictelor și a pierderii unor drepturi, succesiunea nu ar trebui lăsată nerezolvată ani întregi. Cotele exacte trebuie calculate de notar, după verificarea actelor și a tuturor moștenitorilor.
Sursă juridică: Codul civil – Portal Legislativ. Informațiile sunt generale; fiecare succesiune poate avea particularități.
