Locatari speriați după un cutremur resimțit noaptea într-un oraș din România, cu blocuri de locuințe în fundal, imagine ilustrativă.

Cutremurul produs în noaptea de 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea, a provocat momente de panică în mai multe orașe din România. Seismul, cu magnitudinea de 5,7 potrivit datelor prezentate în relatările inițiale, a fost resimțit inclusiv în București, Iași și Bacău. Oamenii au povestit că s-au trezit brusc din somn, au auzit zgomote puternice și au avut impresia că mișcarea pământului nu se mai termina.

Imediat după cutremur, rețelele sociale s-au umplut de mesaje ale românilor care au descris spaima prin care au trecut.

Unii au spus că mobilierul s-a mișcat puternic, alții au povestit că au simțit un balans neobișnuit al clădirilor. Pentru mai multe persoane, a fost unul dintre cele mai înfricoșătoare cutremure resimțite în ultimii ani.

În relatările inițiale au fost menționate și persoane rănite, solicitări medicale și atacuri de panică, în timp ce echipajele de intervenție au efectuat verificări în mai multe județe.

Ce a avut neobișnuit cutremurul din Vrancea

Unul dintre aspectele care i-au surprins pe români a fost modul în care mișcarea seismică a fost resimțită la distanțe mari de zona epicentrală.

Potrivit actualizării INCDFP citate în materialul inițial, cutremurul s-a produs la ora 02:48:55, în zona Vrancea-Covasna, la o adâncime de 107,1 kilometri.

Parametrii seismului au fost modificați după primele estimări. Inițial fusese indicată o magnitudine de 5,6 și o adâncime de 140 de kilometri, însă informațiile au fost ulterior revizuite.

Cutremurele produse la adâncimi intermediare în zona Vrancea au o particularitate importantă: undele seismice se pot propaga pe distanțe mari.

Astfel, mișcarea pământului poate fi resimțită în numeroase regiuni ale țării, chiar și la sute de kilometri de epicentru.

Totuși, adâncimea mare nu înseamnă automat că seismul produce efecte mai puternice la suprafață. Contează magnitudinea, distanța față de focar, caracteristicile terenului și tipul construcțiilor.

„Nu se mai termina parcă!” Mărturiile românilor după cutremur

Imediat după seism, numeroși oameni au început să povestească pe Facebook cum au trăit momentele de teamă.

În București, cutremurul a fost suficient de puternic pentru a trezi locuitori din somn.

„București, s-a simțit tare, m-a trezit din somn”, a scris o persoană într-un comentariu citat de publicația inițială.

Un alt utilizator a descris intensitatea sperieturii:

„A fost foarte intens! Niciunul nu m-a speriat ca asta”.

O altă reacție a atras atenția asupra duratei percepute a mișcării seismice:

„Nu se mai termina parcă”.

Aceste mărturii arată cât de diferit poate fi perceput același cutremur.

Pentru cineva trezit brusc din somn, câteva secunde de zguduire puternică pot părea mult mai lungi.

În plus, senzația de balans a unei clădiri poate continua să fie percepută și după trecerea primelor unde seismice.

Cutremurul a fost simțit puternic și în Iași și Bacău

Nu doar bucureștenii au relatat momente de panică.

Mesaje asemănătoare au apărut și din Moldova, unde oamenii au descris zgomote, mișcări puternice și alerte primite pe telefoane.

Un utilizator din Iași a povestit:

„Și la IAȘI la casă s-a simțit bine. Prima dată s-a auzit un huruit și câinele a început să latre, telefonul a scos un sunet de alarmă diferit!”

Din Bacău, o altă persoană a transmis:

„Bacău, foarte tare s-a simțit!”

Astfel de reacții sunt compatibile cu modul în care cutremurele vrâncene de adâncime intermediară pot fi resimțite pe suprafețe extinse.

Totuși, intensitatea percepută de fiecare persoană nu reprezintă o măsurătoare seismologică.

Două persoane aflate în același oraș pot avea experiențe foarte diferite, în funcție de clădire, etaj și condițiile locale.

De ce oamenii au avut impresia că seismul nu se mai termina

Unul dintre cele mai discutate aspecte ale cutremurului a fost senzația unei mișcări prelungite.

Mai mulți români au spus că zguduirea a părut să dureze neobișnuit de mult.

Explicația poate avea legătură cu modul în care undele seismice ajung la suprafață.

Acestea nu sunt percepute întotdeauna ca o singură mișcare scurtă. Diferitele unde ajung succesiv, iar clădirile pot continua să oscileze pentru o perioadă.

În blocurile înalte, această mișcare poate fi percepută ca un balans lateral.

În același timp, frica influențează percepția timpului.

O persoană trezită brusc, care nu știe cât de puternic va deveni cutremurul, poate avea impresia că fiecare secundă durează mai mult.

Această senzație nu dovedește însă că seismul a avut o durată neobișnuită din punct de vedere științific.

De ce cutremurul s-a simțit diferit în blocurile înalte

Felul în care se mișcă o clădire în timpul unui cutremur depinde de caracteristicile sale constructive.

În anumite blocuri înalte, oscilațiile laterale pot fi mai pronunțate la etajele superioare.

Locatarii pot simți că întreaga clădire se leagănă, chiar dacă persoanele aflate la etajele inferioare percep mișcarea diferit.

Contează și tipul terenului pe care este construit imobilul.

Anumite straturi de sol pot amplifica sau modifica mișcarea seismică.

Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii din același oraș pot descrie cutremurul în moduri diferite.

O zguduire percepută ca foarte puternică nu înseamnă automat că imobilul a suferit avarii, dar eventualele deteriorări vizibile trebuie evaluate cu atenție.

Persoane rănite și atacuri de panică după seism

Potrivit bilanțului inițial prezentat în materialul sursă, cutremurul a provocat și incidente care au necesitat intervenția echipajelor medicale.

În județul Galați au fost raportate nouă apeluri la numărul de urgență 112.

Șapte solicitări au fost asociate intervențiilor medicale, iar șase persoane au fost transportate la spital.

O parte dintre intervenții au avut legătură cu manifestări descrise drept atacuri de panică.

Au fost relatate și accidente produse în timpul mișcării seismice.

O persoană ar fi fost lovită de ușa unui dulap, iar alta s-ar fi rănit la cap în timp ce încerca să părăsească o clădire.

În municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie ar fi fost rănită după ce elemente de mobilier au căzut peste ea.

Echipajele de intervenție au efectuat verificări în mai multe județe și în București.

Conform bilanțului inițial citat de publicație, în zonele verificate nu fuseseră raportate pagube materiale.

De ce nu au primit românii mesaj RO-ALERT înainte de cutremur

După seism, mai multe persoane s-au întrebat de ce nu au primit un mesaj RO-ALERT înainte de producerea mișcării seismice.

Explicația prezentată în materialul inițial este că sistemul RO-ALERT nu transmite avertizări înaintea cutremurelor.

Seismele nu pot fi prezise cu precizie în ceea ce privește momentul, locul și magnitudinea.

În anumite situații, autoritățile pot transmite mesaje RO-ALERT după un cutremur, dacă există consecințe grave sau pericole care necesită informarea populației.

Separat, unele telefoane Android pot primi alerte seismice printr-un sistem propriu de detectare rapidă.

Acesta este diferit de RO-ALERT și poate funcționa prin identificarea undelor seismice deja produse.

O astfel de alertă nu reprezintă o predicție a cutremurului, ci o avertizare timpurie bazată pe detectarea evenimentului.

Ce trebuie să faci dacă se produce un nou cutremur

Specialiștii recomandă evitarea reacțiilor impulsive în timpul unei mișcări seismice.

Dacă te afli într-o clădire, nu alerga spre scări sau lifturi.

Adăpostește-te sub o masă solidă, dacă se află în apropiere, și protejează-ți capul și gâtul.

Stai departe de ferestre, oglinzi, dulapuri instabile și obiecte care pot cădea.

Nu încerca să ieși din clădire în timpul zguduirii.

După încetarea mișcării, verifică dacă există persoane rănite sau deteriorări importante.

Dacă observi avarii serioase, evită reintrarea în clădire până la evaluarea siguranței acesteia.

În cazul unei urgențe reale, sună la 112.

Cutremurul de 5,7 poate anunța unul mai puternic?

După un cutremur resimțit puternic, apare frecvent întrebarea dacă urmează un alt seism, cu magnitudine mai mare.

Materialul inițial amintește că în zona Vrancea au fost înregistrate și alte evenimente seismice în lunile precedente, inclusiv unul cu magnitudinea de 4,8, la 19 octombrie.

Totuși, succesiunea unor cutremure nu permite stabilirea cu certitudine a momentului producerii unui eveniment mai puternic.

Specialiștii subliniază că seismele nu pot fi prezise cu exactitate.

Monitorizarea activității tectonice oferă informații despre evenimentele înregistrate, dar nu reprezintă o prognoză precisă privind producerea iminentă a unui cutremur major.

Ce a făcut cutremurul atât de înfricoșător pentru români

Cutremurul din 18 noiembrie 2026 a provocat teamă nu doar prin intensitatea cu care a fost resimțit, ci și prin momentul în care s-a produs.

La aproape ora trei dimineața, numeroși oameni dormeau și au fost treziți brusc de mișcarea clădirilor.

Zgomotele, balansul mobilierului și senzația că zguduirea nu se mai termina au amplificat sperietura.

Adâncimea intermediară și propagarea undelor seismice pe distanțe mari au contribuit la faptul că mișcarea a fost resimțită în București, Iași, Bacău și alte localități.

Deși mulți români au descris seismul drept unul dintre cele mai înfricoșătoare pe care le-au trăit, această percepție nu demonstrează că evenimentul a fost neobișnuit din punct de vedere seismologic.

Autoritățile recomandă populației să urmărească informațiile oficiale și să respecte regulile de protecție, fără să dea crezare mesajelor alarmiste despre presupuse cutremure viitoare.

Distribuie pe: