Persoanele diagnosticate cu diabet zaharat pot cere evaluarea pentru încadrarea într-un grad de handicap, însă simplul diagnostic nu înseamnă automat că certificatul va fi acordat.
Comisia analizează gravitatea bolii, modul în care este controlată glicemia, tratamentul urmat, complicațiile apărute și cât de mult afectează diabetul activitățile de zi cu zi.
Este important de știut că certificatul de handicap nu este același lucru cu pensia de invaliditate. Sunt două drepturi diferite, acordate prin proceduri și criterii distincte.
Cine poate solicita certificatul de handicap?
Poate depune dosarul orice adult diagnosticat cu diabet zaharat care consideră că boala, tratamentul sau complicațiile îi limitează semnificativ autonomia, activitatea profesională ori capacitatea de a desfășura activitățile obișnuite.
Cererea poate fi făcută atât de persoanele cu diabet de tip 1, cât și de cele cu diabet de tip 2.
Nu tipul diabetului este criteriul principal, ci severitatea bolii și impactul concret pe care aceasta îl are asupra vieții persoanei.
Diabetul oferă automat dreptul la certificat?
Nu.
O persoană care are glicemia bine controlată, nu prezintă complicații importante și își poate administra singură tratamentul poate să nu îndeplinească criteriile necesare pentru încadrarea într-un grad de handicap.
În schimb, pot fi luate în calcul situații precum:
- valori persistent crescute ale hemoglobinei glicozilate;
- variații mari ale glicemiei;
- episoade repetate sau severe de hipoglicemie;
- cetoacidoză ori alte dezechilibre metabolice;
- necesitatea monitorizării foarte frecvente;
- nevoia de ajutor din partea familiei pentru administrarea tratamentului;
- complicații neurologice, renale, oftalmologice sau cardiovasculare;
- ulcerații la nivelul picioarelor;
- amputații;
- dificultăți de deplasare;
- reducerea capacității de autoîngrijire.
Criteriile luate în calcul pentru persoanele cu diabet
Evaluarea se face potrivit criteriilor medico-psihosociale aflate în vigoare.
Medicii și membrii comisiei nu se uită doar la diagnosticul de diabet, ci analizează întreaga situație medicală, funcțională și socială a persoanei.
Controlul metabolic
În evaluare pot conta valorile hemoglobinei glicozilate, glicemiile zilnice, datele oferite de senzor sau glucometru, timpul petrecut în intervalul-țintă și variabilitatea glicemică.
Printre situațiile care pot indica o afectare funcțională medie se pot regăsi:
- HbA1c persistent peste 8%;
- timp în intervalul-țintă sub 70%;
- variabilitate glicemică de peste 36%;
- hipoglicemii repetate și documentate;
- episoade de decompensare metabolică.
Aceste valori nu se interpretează însă separat.
Decizia finală aparține comisiei, care analizează situația persoanei în ansamblu.
Tratamentul urmat
Comisia poate lua în calcul și schema de tratament.
Poate fi analizat dacă persoana utilizează insulină în regim bazal-bolus, pompă de insulină, senzor pentru monitorizare continuă sau alte scheme complexe.
Faptul că cineva folosește insulină nu înseamnă automat că primește certificat de handicap.
Contează dacă tratamentul poate fi administrat independent și dacă, în ciuda acestuia, există în continuare dezechilibre sau limitări importante.
Complicațiile diabetului
Complicațiile trebuie susținute prin analize, investigații și documente medicale.
Printre cele care pot influența încadrarea se numără:
- retinopatia diabetică și scăderea vederii;
- neuropatia diabetică periferică;
- neuropatia autonomă;
- nefropatia diabetică și reducerea funcției renale;
- piciorul diabetic;
- ulcerațiile cronice;
- amputațiile;
- bolile cardiovasculare asociate;
- tulburările de mers și echilibru.
Gradul de autonomie
Un alt criteriu important este cât de mult se poate descurca persoana singură.
Se poate analiza capacitatea de a se spăla, îmbrăca, alimenta, deplasa, administra tratamentul și desfășura activitățile gospodărești.
În formele severe, comisia verifică dacă persoana are nevoie permanentă de supraveghere, îngrijire sau ajutor din partea unei alte persoane.
Ce grade de handicap pot fi acordate?
În funcție de severitatea bolii și de impactul acesteia asupra vieții cotidiene, pot fi stabilite următoarele grade:
- ușor;
- mediu;
- accentuat;
- grav.
Nu toate persoanele cu diabet primesc același grad.
Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă au complicații, niveluri de autonomie și nevoi de sprijin diferite.
Ce documente sunt necesare?
Lista exactă poate varia ușor în funcție de DGASPC-ul de domiciliu, însă pentru prima evaluare sunt solicitate, de regulă:
- cererea-tip pentru evaluare complexă;
- copie după actul de identitate;
- scrisoare medicală-tip de la medicul de familie;
- referat medical recent de la diabetolog;
- documente care confirmă diagnosticul și evoluția bolii;
- analize recente;
- bilete de externare, dacă există;
- investigații privind complicațiile diabetului;
- ancheta socială realizată de serviciul social al primăriei;
- documente referitoare la venituri și statut profesional;
- adeverință de salariat, decizie de pensionare sau document privind lipsa veniturilor;
- acord pentru prelucrarea datelor personale;
- alte documente cerute de serviciul de evaluare.
Ce trebuie să conțină referatul medicului diabetolog?
Referatul medical trebuie să fie cât mai detaliat și să descrie situația actuală a pacientului, nu doar diagnosticul.
Este util să conțină:
- tipul diabetului și anul diagnosticului;
- schema completă de tratament;
- necesarul zilnic de insulină, dacă este cazul;
- valorile recente ale HbA1c;
- frecvența hipoglicemiilor;
- episoadele de hipoglicemie severă;
- internările și decompensările metabolice;
- datele senzorului sau ale glucometrului;
- complicațiile confirmate;
- impactul bolii asupra autonomiei;
- necesitatea supravegherii sau ajutorului din partea unei alte persoane.
Documentele medicale trebuie să fie datate, semnate, parafate și eliberate de medicii sau unitățile competente.
Unde se depune dosarul?
Dosarul se depune la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul sau sectorul unde persoana are domiciliul ori reședința.
În unele localități, actele pot fi depuse la registratură, prin curier sau chiar electronic.
Este recomandată verificarea în prealabil a listei și procedurii publicate de DGASPC-ul competent.
Pașii necesari pentru obținerea certificatului
- Consultația la diabetolog – se solicită referatul medical și investigațiile relevante.
- Vizita la medicul de familie – poate fi necesară scrisoarea medicală-tip.
- Obținerea anchetei sociale – aceasta se face prin serviciul social al primăriei.
- Pregătirea documentelor – se adună toate actele medicale, sociale și administrative.
- Depunerea dosarului – documentele sunt înregistrate la DGASPC.
- Evaluarea complexă – persoana este evaluată medical, social și, după caz, psihologic sau vocațional.
- Analizarea dosarului – comisia stabilește dacă se acordă certificatul, gradul și perioada de valabilitate.
- Eliberarea certificatului – solicitantul primește certificatul și programul individual de reabilitare și integrare socială.
Ce se întâmplă dacă persoana nu se poate deplasa?
Pentru persoanele nedeplasabile, evaluarea poate fi făcută la domiciliu, dacă există documente medicale care confirmă imposibilitatea deplasării.
Procedura trebuie solicitată DGASPC-ului competent, iar medicul de familie sau specialistul poate menționa situația în documentele medicale.
Ce avantaje poate oferi certificatul?
Drepturile diferă în funcție de gradul de handicap și de situația persoanei.
Acestea pot include:
- indemnizație lunară;
- buget personal complementar;
- gratuități sau facilități pentru transport;
- anumite scutiri de taxe și impozite;
- facilități privind parcarea și mobilitatea;
- acces la servicii sociale și programe de recuperare;
- dispozitive și măsuri de sprijin;
- protecție și adaptări la locul de muncă;
- asistent personal sau indemnizație, în anumite situații asociate gradului grav.
Unele drepturi se acordă automat, iar pentru altele poate fi necesară depunerea unei cereri separate.
Certificatul se acordă permanent?
Certificatul poate avea o perioadă determinată de valabilitate sau poate fi acordat cu termen permanent.
Decizia depinde de caracterul afecțiunii, posibilitatea de recuperare și criteriile aplicabile.
Dacă certificatul are termen de revizuire, dosarul pentru reevaluare trebuie pregătit din timp.
În practică, multe DGASPC-uri recomandă depunerea documentelor cu aproximativ 60 de zile înainte de expirare, pentru a evita întreruperea drepturilor.
Ce poți face dacă cererea este respinsă?
Persoana poate contesta certificatul sau decizia, respectând termenul și procedura menționate în documentul primit.
Înainte de contestare, este bine să fie verificat:
- dacă toate complicațiile au fost documentate;
- dacă referatul diabetologului descrie impactul funcțional;
- dacă au fost incluse internările și hipoglicemiile severe;
- dacă există investigații recente;
- dacă ancheta socială reflectă corect nevoia de ajutor.
Greșeli care pot slăbi dosarul
Printre cele mai frecvente probleme se numără:
- depunerea unui referat medical prea scurt;
- folosirea unor analize vechi;
- lipsa documentelor privind complicațiile;
- menționarea tratamentului fără descrierea dezechilibrelor;
- lipsa dovezilor privind hipoglicemiile severe;
- confundarea certificatului de handicap cu pensia de invaliditate;
- depunerea târzie a dosarului pentru reevaluare.
Concluzie
Persoanele cu diabet pot solicita încadrarea într-un grad de handicap atunci când boala este greu de controlat, produce complicații sau afectează semnificativ autonomia.
Simplul diagnostic sau faptul că persoana urmează tratament cu insulină nu sunt suficiente, luate separat.
Comisia analizează situația medicală, capacitatea de autoîngrijire, nevoia de supraveghere și impactul diabetului asupra vieții de zi cu zi.
Pentru pregătirea corectă a dosarului, este importantă discuția cu medicul diabetolog și verificarea listei actualizate de documente publicate de DGASPC-ul de domiciliu.
Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc evaluarea comisiei competente sau consultarea legislației actualizate.

















