Mulți români amână succesiunea după decesul unui membru al familiei, din lipsă de timp sau din neînțelegeri între moștenitori. Întrebarea esențială este însă aceasta: după cât timp poți pierde dreptul de moștenitor și ce spune legea despre termenul-limită?
Răspunsul este important, pentru că dreptul de moștenire nu este nelimitat în timp.
Termenul legal pentru acceptarea moștenirii
Potrivit Codului civil, moștenirea se deschide la data decesului, iar din acel moment începe să curgă un termen de 1 an în care fiecare persoană chemată la succesiune trebuie să decidă dacă acceptă sau nu moștenirea.
Dacă nu există nicio formă de acceptare în acest interval, dreptul de a moșteni se pierde.
Ce înseamnă, concret, „acceptarea moștenirii”
Acceptarea nu înseamnă neapărat să mergi imediat la notar. Legea recunoaște două forme:
1. Acceptare expresă
– declarație dată la notar;
– înscris autentic prin care îți afirmi calitatea de moștenitor.
2. Acceptare tacită
– acte care arată clar că te comporți ca un proprietar, de exemplu:
• plata impozitelor pentru bunurile moștenite;
• administrarea sau conservarea bunurilor;
• achitarea cheltuielilor obligatorii;
• închirierea unui bun din succesiune.
⚠️ Important: dezbaterea succesiunii la notar poate avea loc și mai târziu, dar doar dacă acceptarea a existat în primul an.
Ce se întâmplă dacă termenul de 1 an expiră
Dacă nu ai acceptat moștenirea nici expres, nici tacit, iar termenul de 1 an a trecut:
-
pierzi calitatea de moștenitor;
-
partea ta se redistribuie celorlalți moștenitori care au acceptat;
-
dacă nimeni nu acceptă, bunurile ajung în categoria de moștenire vacantă și pot intra în administrarea statului.
Situații speciale: când termenul poate fi protejat
Există și excepții prevăzute de lege:
-
minorii și persoanele fără capacitate de exercițiu sunt protejate – termenul nu curge în mod obișnuit;
-
dacă un moștenitor nu a știut de deces sau a fost împiedicat obiectiv să acționeze, instanța poate analiza situația, dar nu automat;
-
fiecare caz se evaluează individual, pe baza probelor.
Renunțarea la moștenire – diferență importantă
Renunțarea:
-
se face doar expres, la notar;
-
nu poate fi dedusă din fapte;
-
produce efecte din momentul declarației.
⚠️ Lipsa de acțiune nu înseamnă renunțare, ci pierdere a dreptului după expirarea termenului.
Ce trebuie să faci ca să nu pierzi moștenirea
Câteva reguli simple, dar esențiale:
-
notează data decesului și calculează termenul de 1 an;
-
păstrează dovezi ale plăților și actelor de administrare;
-
comunică rapid cu ceilalți moștenitori;
-
cere lămuriri la notar dacă există datorii, testament sau bunuri în străinătate.
Acte necesare pentru succesiune (orientativ)
-
certificat de deces;
-
acte de identitate;
-
certificate de naștere și căsătorie;
-
acte de proprietate ale defunctului;
-
adeverințe fiscale;
-
extras de carte funciară, unde este cazul.
Concluzie
Nu pierzi moștenirea după ani, ci după 1 an, dacă nu ai acceptat-o în niciun fel. De aceea, chiar dacă succesiunea se face mai târziu, este esențial să existe o acceptare în termenul legal.
Pentru situații complicate, consultanța notarială sau juridică este recomandată.
