În fiecare an, pe 30 noiembrie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, considerat Ocrotitorul României și unul dintre cei mai importanți sfinți ai creștinătății. Este o zi cu o puternică încărcătură spirituală, dar și cu numeroase tradiții și superstiții transmise din generație în generație.
Sfântul Andrei este cunoscut în folclor și sub numele de „Apostolul Lupilor”, titulatură care provine din vechile credințe ale geto-dacilor, pentru care lupul era un simbol al forței și al protecției. În tradiția populară se spune că, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, lumea văzută și cea nevăzută se apropie mai mult ca oricând, iar lupii „capătă glas” și devin mai ageri, elemente interpretate simbolic în multe zone ale țării.
Ce nu trebuie să faci de Sfântul Andrei
De-a lungul timpului, oamenii au respectat o serie de interdicții menite să protejeze casa, animalele și gospodăria. Aceste tradiții sunt păstrate ca elemente de patrimoniu cultural, nu ca reguli obligatorii, însă ele reflectă felul în care strămoșii noștri priveau lumea și încercau să se apere de rău.
1. Să nu te piepteni
În tradiția populară, pieptănatul părului în această zi era considerat un gest care „cheamă lupii”. Pentru a ține animalele sălbatice departe, oamenii evitau acest obicei până a doua zi.
2. Să nu torci
Femeile nu torceau lână sau cânepă, deoarece se credea că astfel lupii se apropie de gospodărie. Firul tors simboliza firul vieții, iar întreruperea lui era considerată o formă de protecție.
3. Să nu faci curățenie și să nu dai gunoiul afară
Gospodinele amânau curățenia pentru o altă zi. Se spunea că gunoiul scos în această zi ar „arunca norocul” afară din casă și ar putea atrage spirite rătăcitoare.
4. Să nu dai împrumut
Tradiția spune că nimic nu se împrumută de Sfântul Andrei – nici bani, nici obiecte. Se credea că astfel se poate pierde norocul, sporul casei sau liniștea gospodăriei.
Obiceiuri legate de vegetație și belșug
În multe sate, copiii tăiau mlădițe tinere din pomi fructiferi – meri, peri, cireși, pruni – și le puneau într-un vas cu apă la căldură. Dacă mlădițele înmugureau până la Sfântul Vasile, erau semn de belșug și rod bogat în anul care urma. Din aceste mlădițe se făceau sorcovele folosite la urări în prima zi din noul an.
Postul și dorințele
Se spune că românii care țin post negru în această zi își pot vedea dorințele împlinite, în special cele legate de sănătate și întemeierea unei familii. Este însă o practică ce ține exclusiv de tradiție și credință personală.
Protecția casei și a gospodăriei
Pentru ca spiritele rătăcitoare să nu intre în locuință, în unele regiuni era obiceiul ca cenușa din sobă să fie scoasă și aruncată. De asemenea, vasele și cănile erau întoarse cu gura în jos, pentru a nu exista „intrări” simbolice pentru energiile negative.
