Un set nou de date publicat de cercetătorii Institutului Pasteur oferă o perspectivă mai complexă asupra modului în care infecția cu SARS-CoV-2 poate influența organismul după faza acută a bolii. Rezultatele, anunțate oficial pe 29 iulie 2025, provin din modele experimentale pe animale și sugerează mecanisme biologice care ar putea explica o parte dintre simptomele persistente raportate de pacienții cu Long COVID.
Ce au observat cercetătorii
Într-un studiu realizat pe hamsteri, virusul a fost detectat în trunchiul cerebral la mai mult timp după episodul acut. Prezența sa a fost asociată cu modificări ale comportamentului animalelor și cu dereglări ale unor gene implicate în funcționarea neuronilor, inclusiv cele care participă la reglarea metabolismului neuronal și la activitatea sinapselor.
Autorii notează că aceste modificări seamănă cu semnale biologice observate în anumite tulburări neurologice, fără a sugera însă o relație directă cu bolile degenerative umane.
Potrivit echipei, au fost identificate și modificări pe căile dopaminergice, implicate în procesarea emoțiilor și a memoriei. În modelele experimentale, virusul a rămas detectabil până la 80 de zile, ceea ce ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine de ce unele simptome pot persista la anumiți pacienți.
Ce spun datele din studiile pe oameni
Un alt set de rezultate provine din analiza imaginilor cerebrale din proiectul UK Biobank, care a comparat persoane evaluate înainte și după debutul pandemiei. Folosind un algoritm de inteligență artificială, specialiștii au observat o diferență medie de aproximativ 5,5 luni în „vârsta biologică” estimată a creierului, chiar și la persoane care nu au raportat infecția.
Efectul a fost mai accentuat la bărbați și la persoanele aflate în medii socio-economice vulnerabile. Participanții care trecuseră prin COVID-19 au prezentat, în medie, scăderi discrete ale performanțelor cognitive, dar autorii subliniază că variațiile sunt mici și nu indică un impact sever la nivel populațional.
Ce înseamnă acest lucru în prezent
Specialiștii atrag atenția că studiile pe animale oferă informații valoroase despre mecanismele biologice, dar nu se traduc automat în efecte identice la oameni. În acest moment, rezultatele sunt interpretate ca ipoteze de lucru pentru explorări viitoare, nu ca dovezi definitive despre evoluția COVID-19 pe termen lung.
Institutul Pasteur continuă cercetările, concentrându-se pe:
înțelegerea modului în care virusul poate influența neuronii dopaminergici;
identificarea unor ținte terapeutice posibile;
corelarea datelor experimentale cu observațiile clinice.
Comunitatea științifică avertizează că monitorizarea pe termen lung și studiile comparative sunt esențiale pentru a înțelege pe deplin aceste fenomene și pentru a identifica eventuale modalități de intervenție.
