În așteptarea marii sărbători a Nașterii Maicii Domnului, fiecare creștin îi face loc Preacuratei și o așteaptă, îngenucheat în scaunul de spovedanie, unde după ce șoptește păcatele săvârșite așteaptă lumina iertării.
Și cine altcineva poate iubi și lua durearea decât Împărăteasa celor săraci și năpăstuiți, a cărei bunătate se revarsă necontenit asupra noastră? O icoană unicat în lume a Preafericitei, Maica Domnului cu aripi și acoperământ se găsește deasupra ușii de la intrarea în sfânta mănăstire Govora din județul Vâlcea.
Clopotul aparține perioadei domniei lui Vlad Țepeș
Despre această incredibilă icoană se știe că a fost pictată între anii 1700-1711 și poartă semnătura Școlii brâncovenești de la Horezu. Mărturie sau și rândurile scrise de însuși Evanghelistul Ioan: „Maicii Domnului i se dau aripile marelui vultur, ia pruncul şi zboară din faţa balaurului în pustie, pentru un timp, acesta fiind singurul text care amintește de aripile Preafericitei.
Cât privește acoperământul, acesta semnifică faptul că Maica Domnului este de mare ajutor tuturor celor care-i cer ajutorul, sub acoperământul său fiind atât clerul cât și poporul, măicuța acoperindu-i pe toți.
Sfânta mănăstire Govora a început să fie ridicată în secolele XIV-lea și XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul, lăcașul fiind refăcut de Vlad Călugărul și Radu cel Mare. La sfânta mănăstire a luat naștere prima tipăritură în limba română, Pravila de la Govora, după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi.
Interesant este faptul că acele camere în care a funcționat vechea tipografie mai există și astăzi. În curtea lăcașului se află un clopot de 250 de kilograme pe care stă inscripționat: „S-a turnat acest clopot în numele lui Dumnezeu şi al Sfântului Nicolae 6965” ceea ce înseamnă anul 1456-1457 aproximativ, adică în timpul domniei lui Vlad Ţepeş”.
