Pe 1 noiembrie 2025, credincioșii ortodocși prăznuiesc Moșii de Toamnă, una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor adormiți. Este o zi de rugăciune, milostenie și recunoștință, în care oamenii își amintesc de părinți, bunici și strămoși, aprinzând lumânări și oferind daruri în memoria lor.
Semnificația Moșilor de Toamnă
Moșii de Toamnă, cunoscuți și sub numele de Sâmbăta Morților, sunt o tradiție veche, păstrată cu sfințenie în credința ortodoxă.
Această zi este dedicată pomenirii tuturor celor trecuți la Domnul – o punte de lumină între lumea celor vii și cea a celor adormiți.
Sâmbăta a fost aleasă ca zi de pomenire deoarece, potrivit credinței, Mântuitorul Iisus Hristos a stat în mormânt în ziua de sâmbătă, înainte de Înviere.
De aceea, creștinii consideră această zi un moment potrivit pentru rugăciune și iertare, aducând în fața lui Dumnezeu numele celor dragi trecuți la cele veșnice.
Când cad Moșii de Toamnă în 2025
În anul 2025, Moșii de Toamnă se prăznuiesc pe 1 noiembrie, prima sâmbătă din lună.
În toate bisericile ortodoxe se săvârșesc Sfânta Liturghie și Parastasul pentru cei adormiți, iar credincioșii aduc pomelnice și daruri pentru sufletele celor plecați din această lume.
Este o zi de comuniune între generații, o clipă de reculegere în care rugăciunile celor vii se împletesc cu amintirea celor trecuți în veșnicie.
Tradiții și obiceiuri de Moșii de Toamnă
În această zi, oamenii merg la biserică cu colivă, colaci, fructe și vin pentru a fi sfințite. După slujbă, le împart rudelor, vecinilor și celor nevoiași, rostind cuvintele:
„Să fie de sufletul celor adormiți!”
Coliva este simbolul vieții veșnice și al biruinței asupra morții. Se prepară din grâu fiert, amestecat cu miere, nucă și condimente, apoi se ornează cu crucea din cacao sau bomboane. Grâul din colivă amintește de cuvintele Evangheliei:
„Dacă bobul de grâu nu moare, rămâne singur; iar dacă moare, aduce mult rod.”
Pe lângă colivă, se dau de pomană:
colaci sau pâine,
fructe de toamnă (mere, pere, nuci, struguri),
bucate gătite (sarmale, plăcinte, tocană),
vin pentru binecuvântare.
Faptele de milostenie făcute în această zi aduc alinare sufletelor celor adormiți și binecuvântare celor care dăruiesc.
Ce se face și ce nu se face în această zi
Tradiția spune că, în ziua Moșilor de Toamnă:
se aprind două lumânări pentru fiecare suflet – una pentru lumină, alta pentru pacea lui;
nu se spală, nu se dă cu mătura și nu se aruncă gunoiul din casă;
nu se poartă ceartă și nu se refuză pomană;
se aduce rugăciune sinceră pentru toți cei plecați din familie, chiar și pentru cei uitați.
În unele sate, femeile duc la biserică coșuri împodobite cu colivă, fructe și flori, iar preotul le sfințește înainte de a fi împărțite. Toate aceste gesturi sunt expresii ale iubirii și respectului față de cei plecați dintre noi.
Rugăciune pentru cei adormiți
„Pomenește, Doamne, sufletele robilor Tăi adormiți întru nădejdea Învierii și a vieții veșnice.
Odihnește-i în loc luminat, în loc de verdeață, în loc de odihnă,
de unde a fugit toată durerea, întristarea și suspinarea.
Dă-le, Doamne, împărăția Ta și iertare de păcate,
pentru că Tu ești Viața și Învierea tuturor. Amin.”
Concluzie
Moșii de Toamnă nu sunt doar o tradiție, ci o sărbătoare a sufletului românesc – o zi în care credința, dragostea și dorul se întâlnesc în lumina unei lumânări.
Prin rugăciune și milostenie, păstrăm vie legătura cu cei dragi și ne reamintim că iubirea adevărată nu moare niciodată.
