Într-un context în care orice decizie legată de cheltuirea banilor publici provoacă reacții imediate, pensiile din sistemul de justiție revin în prim-plan cu o presiune politică greu de ignorat. De această dată, inițiativa este asumată direct de premierul Ilie Bolojan, care anunță finalizarea proiectului de lege și intrarea acestuia pe circuitul oficial de avizare.
Miza nu este una strict internă. Calendarul este strâns, iar orice întârziere poate avea consecințe financiare directe pentru România. Guvernul vrea să se miște rapid, dar fără pași greșiți, într-un echilibru delicat între proceduri, presiune publică și angajamente externe.
De ce se grăbește Guvernul
Proiectul urmează să ajungă la Consiliul Superior al Magistraturii, iar premierul a transmis că așteaptă un punct de vedere mai rapid decât termenul standard prevăzut de lege. Motivul este legat direct de un deadline important din Planul Național de Redresare și Reziliență, stabilit pentru 28 noiembrie.
Pentru a evita orice blocaj, Executivul a decis să folosească una dintre cele mai ferme proceduri politice: asumarea răspunderii. Asta înseamnă că proiectul nu va urma un traseu parlamentar clasic, ci va fi tratat ca o prioritate majoră, cu implicații directe asupra stabilității guvernamentale.
„Sper ca toți cei responsabili să facă ce depinde de ei pentru a evita pierderi pentru România”, a transmis premierul, legând explicit urgența de riscurile financiare pe termen scurt și mediu.
Ce se schimbă, concret, în proiect
Față de forma inițială, una dintre modificările importante vizează perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Aceasta a fost extinsă la 15 ani, față de 10 ani cât se discutase inițial, ca urmare a dialogului cu reprezentanții magistraților.
În schimb, rămâne ferm un element-cheie: plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net. Acesta este punctul care a generat cele mai multe reacții și care continuă să fie unul dintre cele mai sensibile din întregul pachet legislativ.
Tensiuni și pe frontul cheltuielilor bugetare
În paralel, Guvernul a adus în discuție și necesitatea reducerii cheltuielilor cu personalul în sectorul public. Ministerele ar putea fi nevoite să își ajusteze bugetele pentru anul viitor, cu reduceri de până la 10%, inclusiv în zona sporurilor și a primelor.
Premierul a susținut că măsurile sunt necesare pentru limitarea risipei și pentru creșterea credibilității financiare a țării, menționând economii de aproximativ 700 de milioane de lei realizate în ultimele luni.
„Unele instituții pot reduce personal, altele pot interveni asupra sporurilor. Este important să ținem aceste costuri sub control pentru a reduce dobânzile la care ne împrumutăm”, a explicat Ilie Bolojan.
Clarificări pentru domeniile sensibile
Mesajele contradictorii apărute în spațiul public au generat temeri legate de posibile tăieri în domenii esențiale. Pentru a calma situația, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că în învățământul preuniversitar nu sunt avute în vedere reduceri de bugete sau măsuri care să afecteze finanțarea școlilor.
În acest context, Executivul confirmă că proiectul privind pensiile magistraților este finalizat, se află în avizare și urmează să fie asumat politic în perioada imediat următoare.
