Mintea trebuie să se pogoare în inimă, că inima este cămara minţii. Aceasta-i cămara de care spune Hristos: Tu, când te rogi, intră în cămara ta şi roagă-te Tatălui tău întru ascuns şi Tatăl tău, Care vede cele întru ascuns, îţi va rasplăti ţie la arătare.
Voi credeţi că acea camară este cea de lemn, casa? Dacă o luaţi aşa, o luaţi după literă. Ori aici dumnezeieştii Părinţi înţeleg cu totul altfel: Trei uşi ai de încuiat când te rogi: uşa cea de lemn, pentru oameni; uşa buzelor, pentru cuvinte, ca să nu grăieşti cu nimeni decât cu Dumnezeu; şi uşa inimii, pentru duhuri, ca să te pogori cu mintea în cămara inimii. Că inima este cămara minţii.
Sa ne rugam cu Parintele Cleopa!
In Legea darului, inca de la inceputul slujirii Mantuitorului, Prea Sfantul Dumnezeu S-a aratat ca fiind un Dumnezeu in trei fete, sau in trei ipostasuri. Chiar de la Botezul
Mantuitorului S-a aratat Sfanta Treime la Iordan.
Caci Parintele a zis de sus: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit“ (Matei 3, 17), Duhul Sfant a pogorat in chip de porumb[el], iar Fiul, intrupat in firea noastra, era in apele Iordanului. Iata de ce Biserica canta: „In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii s-a aratat“.
Dar care sunt oare rugaciunile cele mai potrivite pentru Sfanta Treime?
Cea dintai rugaciune, cea mai scurta si mai mantuitoare, este aceasta, pe care o auziti mereu in Biserica: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh“. Acesta e prima rugaciune catre Sfanta Treime si cea mai scurta si mai dreapta in continutul ei dogmatic, pentru ca prin aceste cuvinte slavim persoanele Sfintei Treimi deopotriva: intai pe Tatal, pricina; al doilea, pe Fiul, Cel nascut mai inainte de toti vecii; al treilea, pe Duhul Sfant, Care de la Tatal purcede, fiind de un scaun si de o fiinta cu Fiul si cu Tatal.
Si care este rugaciunea de cerere cea mai scurta catre Sfanta Treime? Rugaciunea incepatoare: „Prea Sfanta Treime, miluieste-ne pe noi“. Sa o zicem aceasta mereu, acasa si pe drum: „Prea Sfanta Treime, miluieste-ma pe mine, pacatosul (sau pacatoasa)“. Si iarasi: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh“. Acestea le poti zice oricand; si facand asa, te rogi Prea Sfintei Treimi cu rugaciune dreapta si preaputernica.
Dar mai este o rugaciune – nu tare lunga si foarte dreapta in continutul ei dogmatic – alcatuita de Sfintii Parinti ai Bisericii din vechime: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi“.
Cand zicem „Sfinte Dumnezeule“, ne adresam Tatalui; cand zicem „Sfinte tare“ – Fiului; cand zicem „Sfinte fara de moarte“ – Duhului Sfant. Iar la urma, zicand „Miluieste-ne pe noi“, ne inchinam tuturor persoanelor Sfintei Treimi deopotriva, ca Unui Singur Dumnezeu in Treime. Si de aceea aceasta cantare exprima insusi miezul credintei noastre.
Iubitii mei frati, in incheiere va spun numai: oriunde mergeti pe drum, oriunde stati, ziceti catre Sfanta Treime, cu glas sau in gand: „Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant.
Treime Sfanta, slava Tie!“, si apoi: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi“, iar la urma: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh“. Amin.
Sursa: Părintele Cleopa Ilie, fragmente dintr-o predica rostita in 1968, Lumea credintei, anul II, nr. 1(6)