Grâu încolțit într-un ghiveci, tradiție de Sfântul Andrei

Ziua de 30 noiembrie, când este prăznuit Sfântul Apostol Andrei, este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri care vorbesc despre noroc, sănătate și împliniri în anul ce urmează. Printre acestea, cel mai cunoscut ritual este semănarea grâului la încolțit, practică păstrată din generație în generație.

Când se pune grâul la încolțit

Potrivit tradiției, grâul se pune la încolțit în seara de 29 noiembrie, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei. Se spune că fiecare membru al familiei trebuie să aibă propriul ghiveci sau recipient, pentru ca norocul și belșugul să fie împărțite în mod egal între toți.

Pentru semănare se ia o mână de grâu, care se pune într-un ghiveci cu pământ sau într-un vas puțin mai înalt. Boabele se acoperă cu un strat subțire de pământ și se așază la fereastră, unde pot primi lumină și căldură.

Interpretarea este simplă: dacă până la Anul Nou firele sunt dese, verzi și înalte, persoana care a plantat grâul va avea un an prosper, sănătos și plin de realizări.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

Ziua Sfântului Andrei este însoțită și de alte obiceiuri populare, unele dintre ele legate de protecție și bunăstare.

Usturoiul – simbol de protecție

Usturoiul este nelipsit în această perioadă. În multe gospodării, oamenii ung ușile, ferestrele, porțile și chiar cotețele animalelor cu usturoi zdrobit. Se credea că astfel se alungă duhurile rele și se păstrează liniștea casei.
Usturoiul sfințit era păstrat tot anul la icoană și folosit ca remediu în diverse situații.

Tot pentru protecție se presărau firimituri de pâine în curte, iar în case se aprindeau candele lângă icoane. Animalele primeau în hrană busuioc sfințit și agheasmă.

Obiceiul droburilor de sare

În unele zone ale țării, oamenii pregăteau droburi de sare care erau descântate și îngropate sub grajd. Acestea se scoteau la suprafață de Sfântul Gheorghe, în aprilie, și erau folosite pentru protejarea animalelor.

Busuiocul și aflarea ursitului

De Sfântul Andrei există multe obiceiuri legate de aflarea ursitului, păstrate mai ales de fetele tinere.

Cel mai cunoscut ritual este punerea busuiocului sfințit sub pernă, cu credința că în vis va apărea chipul viitorului soț.
Alte obiceiuri includ:

  • aducerea în casă a unor crenguțe de vișin care, dacă înfloresc până la Crăciun, prevestesc un an plin de belșug

  • semănarea grâului în vase mici

  • folosirea cepei pentru a „citi” lunile anului care vine: dacă până la Crăciun unele se strică, acestea arată o lună ploioasă sau grea; cele care încolțesc sunt semn de abundență

În unele zone, fetele foloseau un vas nou de lut, cărbuni aprinși și incantații, sau priveau la miezul nopții într-un pahar cu apă „neîncepută”, în care lăsau să cadă o verighetă sfințită.

Tradiții legate de vreme

Starea vremii în noaptea de Sfântul Andrei era considerată un semn important pentru iarna care urma.
Se spunea astfel:

  • dacă noaptea este senină și caldă → iarna va fi blândă

  • dacă cerul este întunecat, cu lună plină, zăpadă sau ploaie → urmează o iarnă grea, cu troiene mari

Aceste interpretări au fost transmise în comunitățile rurale timp de secole și sunt încă amintite în cultura populară.

Distribuie pe: