Moș Nicolae rămâne una dintre cele mai îndrăgite tradiții ale începutului de iarnă, însă puțini cunosc simbolurile și credințele care, de-a lungul timpului, au modelat această sărbătoare. Înainte ca imaginea Moșului care umple ghetuțele cu daruri să devină celebră, multe comunități europene și românești au asociat ziua de 6 decembrie cu obiceiuri de protecție, purificare, noroc, cât și cu avertismente legate de comportament. Unele dintre aceste credințe sunt vechi de sute de ani și încă se păstrează în anumite zone ale țării.
În cele ce urmează sunt prezentate zece dintre cele mai interesante superstiții și tradiții legate de Moș Nicolae, multe dintre ele fiind astăzi puțin cunoscute, dar încă fascinante ca perspectivă culturală.
1. Ghetuțele lustruite ca simbol al curățeniei sufletești
Nu este vorba doar de pregătirea pentru cadouri. În unele regiuni se considera că ghetuțele curate arată „starea interioară” a copilului sau adultului. Cine nu își curăța încălțămintea risca să fie „ocolit” de Moș Nicolae, pentru că gestul era interpretat drept lipsă de disciplină.
2. Nuielușa de măr – avertisment și binecuvântare
În tradiția veche, nuielușa nu era doar un semn al neascultării. Se credea că, dacă este pusă în apă și înflorește până la Crăciun, aduce iertare și un an bun. În unele sate, oamenii foloseau ramura înflorită ca simbol al renașterii.
3. Moș Nicolae „vede prin ferestre”
O credință răspândită în zonele rurale era aceea că Moșul se uita prin ferestre pentru a observa comportamentul copiilor. Nu era vorba de supraveghere propriu-zisă, ci de ideea că lumina din casă reflecta starea familiei, ordinea și liniștea acesteia.
4. Ziua în care se deschide cerul
Se spunea că în noaptea de 5 spre 6 decembrie cerurile se deschid pentru o clipă, iar dorințele curate se pot împlini. Acest moment simbolic exprima trecerea spre o perioadă considerată sacră, începutul sărbătorilor de iarnă.
5. Interdicția de a certa copiii
În unele zone se credea că orice ceartă sau tensiune în casă în ajunul sărbătorii „strică norocul” până la finalul iernii. De aceea, familiile păstrau o atmosferă calmă, iar conflictele erau evitate.
6. Ca să ai spor în casă, dăruiește ceva mărunt
O altă credință veche spune că Moș Nicolae nu vine doar să aducă daruri, ci și să vadă dacă oamenii sunt dispuși să ofere la rândul lor. De aceea, în unele zone se dăruiau nuci, mere sau covrigi vecinilor, ca semn al bunăvoinței.
7. Semnele iernii: barba lui Moș Nicolae
Tradiția spune că dacă ninge pe 6 decembrie, Moșul își scutură barba. Dacă nu ninge, însemna că „a întinerit”. Acest obicei avea rolul de a anticipa vremea pentru iarna ce urma.
8. Cadourile se pun în ghetuțe pentru a proteja pragul
În vechime, pragul casei era considerat un loc încărcat spiritual. Se credea că obiectele puse lângă el, inclusiv ghetuțele copiilor, primeau protecție specială. Cadourile deveneau astfel simboluri ale norocului pentru anul ce urma.
9. Nu se împrumută bani sau obiecte
În unele comunități se evita orice împrumut în ziua de 6 decembrie, considerându-se că aduce pierderi în anul următor. Ziua trebuia să fie una de echilibru și păstrare a bunurilor.
10. În Ajun nu se fac treburi „grea țelor”
Anumite gospodării evitau activitățile care implicau efort fizic intens. Se spunea că Moș Nicolae protejează casele în care domnește liniștea, ordinea și respectul față de tradiții.
Aceste superstiții și credințe arată cât de profund era înțeles Moș Nicolae în comunitățile tradiționale: nu doar ca un aducător de daruri, ci ca un reper moral și spiritual. Multe dintre aceste obiceiuri s-au pierdut, dar ele rămân un capitol interesant al culturii populare românești.
