Trezirea în timpul nopții este o experiență frecventă, mai ales după vârsta de 40–50 de ani. Unele persoane deschid ochii aproape în fiecare noapte între orele 3:00 și 5:00 și constată că nu mai pot adormi, chiar dacă sunt obosite.
Pe internet circulă numeroase explicații spectaculoase despre semnificația exactă a acestei ore. Din punct de vedere medical, însă, nu există dovezi că intervalul 3:00–5:00 ar indica automat o anumită boală sau că un organ anume ar avea probleme.
Contează frecvența trezirilor, durata lor și felul în care persoana se simte a doua zi.
O trezire scurtă poate fi normală. Somnul se desfășoară în mai multe cicluri, iar între acestea pot exista momente în care creierul revine pentru scurt timp la o stare de veghe. Mulți oameni se întorc pe cealaltă parte și adorm fără să își amintească dimineața.
Problema apare atunci când trezirile se repetă, durează mult și sunt însoțite de oboseală, iritabilitate sau dificultăți de concentrare.
Stresul și grijile pot întrerupe somnul
Una dintre cele mai frecvente cauze este stresul. Chiar dacă o persoană adoarme repede, grijile pot rămâne active și pot provoca trezirea în a doua parte a nopții.
Problemele financiare, conflictele familiale, presiunea de la serviciu sau teama legată de sănătate pot menține organismul într-o stare de alertă.
După trezire, mintea începe să refacă discuții și să construiască scenarii. Cu cât persoana se teme mai mult că nu va reuși să adoarmă, cu atât somnul poate deveni mai greu de recuperat.
Stresul, anxietatea și depresia se numără printre cauzele cunoscute ale insomniei, potrivit NHS.
Cafeaua, alcoolul și nicotina pot avea un rol important
Cafeaua băută după-amiaza sau seara poate afecta somnul chiar dacă persoana consideră că este obișnuită cu ea. Cofeina se găsește și în unele ceaiuri, băuturi energizante, cola, ciocolată sau medicamente.
Alcoolul poate favoriza adormirea rapidă, dar fragmentează somnul în a doua parte a nopții. Persoana adoarme, însă se poate trezi după câteva ore și poate avea un somn superficial.
Nicotina este un stimulent și poate contribui la trezirile nocturne. Același efect îl pot avea mesele foarte grele consumate înainte de culcare.
Temperatura și lumina din cameră
Uneori, cauza este mult mai simplă. O cameră prea caldă, prea rece, zgomotul, lumina stradală sau o saltea incomodă pot întrerupe somnul.
Telefonul verificat imediat după trezire poate agrava problema. Lumina ecranului și informațiile citite activează creierul, iar revenirea la somn devine mai dificilă.
Dormitorul ar trebui să fie răcoros, întunecat și liniștit. Televizorul, calculatorul și telefonul sunt surse de stimulare care pot reduce calitatea odihnei.
Somnul se modifică odată cu vârsta
Persoanele mai în vârstă tind să aibă un somn mai ușor, să se trezească mai des și mai devreme. Aceste schimbări nu înseamnă automat că există o boală.
Totuși, dacă trezirile sunt însoțite de somnolență puternică în timpul zilei, pierderi de memorie, dureri de cap sau o stare permanentă de epuizare, situația merită discutată cu medicul.
Schimbările asociate înaintării în vârstă sunt descrise și de MedlinePlus, care arată că somnul poate deveni mai superficial și mai fragmentat.
Poate fi vorba despre apnee în somn
Trezirile nocturne pot apărea și în cazul apneei de somn. Această afecțiune produce opriri repetate ale respirației, urmate de reluarea bruscă a acesteia.
Semnele care pot ridica suspiciuni sunt:
- sforăitul foarte puternic;
- pauzele de respirație observate de partener;
- senzația de sufocare în timpul nopții;
- gura uscată dimineața;
- durerile de cap la trezire;
- somnolența accentuată în timpul zilei.
O persoană care sforăie nu are automat apnee, însă asocierea mai multor simptome justifică o evaluare medicală.
Durerea și anumite afecțiuni pot fragmenta somnul
Durerile articulare, refluxul gastric, problemele respiratorii, nevoia frecventă de a merge la toaletă și unele afecțiuni cronice pot provoca treziri repetate.
Și anumite medicamente pot afecta somnul. Printre acestea se pot afla unele tratamente pentru tensiune, astm, depresie, răceală sau alergii. Tratamentul nu trebuie întrerupt fără recomandarea medicului.
Este util ca persoana să observe dacă trezirile au început după introducerea unui medicament nou sau după modificarea dozei.
Ce poți face pentru a dormi mai bine
Primul pas este stabilirea unei rutine. Ora de culcare și cea de trezire ar trebui să rămână aproximativ aceleași, inclusiv în weekend.
Mai pot ajuta:
- evitarea cafelei în a doua parte a zilei;
- reducerea alcoolului și nicotinei;
- evitarea meselor grele înainte de culcare;
- renunțarea la telefon când apare o trezire nocturnă;
- aerisirea dormitorului;
- mișcarea regulată în timpul zilei;
- evitarea somnului lung de după-amiază;
- o activitate liniștită înainte de culcare.
Un jurnal al somnului poate fi util. Timp de două săptămâni pot fi notate ora de culcare, trezirile, cafeaua consumată, medicamentele și starea de a doua zi. Astfel pot fi observate anumite tipare.
Când trebuie cerut ajutor medical
O trezire ocazională nu este, de regulă, un motiv de alarmă. Este recomandată discutarea problemei cu medicul atunci când trezirile continuă săptămâni sau luni, afectează activitatea zilnică ori sunt însoțite de sforăit puternic, oprirea respirației, palpitații, dureri sau schimbări importante de dispoziție.
Așadar, ora 3:00 nu ascunde un diagnostic precis. Semnalul important este repetarea problemei și efectul ei asupra vieții de zi cu zi.
