Cine primește locuința după moartea proprietarului: soțul rămas în viață sau copiii? Răspunsul nu este întotdeauna cel la care se așteaptă familia.
Faptul că soții au locuit împreună zeci de ani nu înseamnă că persoana rămasă în viață devine automat proprietara întregii case. Nici copilul care și-a îngrijit părintele sau a rămas în locuință nu primește automat imobilul.
Dacă proprietarul moare fără să lase un testament, moștenirea se împarte conform Codului civil. Detaliul care poate schimba complet cotele este dacă locuința era bunul exclusiv al persoanei decedate sau bun comun al soților.
Soțul nu primește automat toată casa
În cazul în care persoana decedată lasă în urmă un soț și unul sau mai mulți copii, soțul supraviețuitor primește un sfert din moștenire. Copiii împart între ei celelalte trei sferturi.
Dacă locuința îi aparținea exclusiv proprietarului decedat, împărțirea se face astfel:
- soțul supraviețuitor primește 1/4;
- copiii împart în mod egal cota de 3/4.
De exemplu, dacă există un soț și doi copii, soțul primește 25% din locuință, iar fiecărui copil îi revine câte 37,5%.
Cotele legale nu se modifică automat dacă unul dintre copii a locuit cu părintele, l-a îngrijit, a plătit facturile sau a contribuit la reparațiile casei.
Detaliul care schimbă complet împărțirea
Înainte de împărțirea moștenirii trebuie stabilit dacă locuința era bun propriu sau bun comun.
Dacă apartamentul a fost cumpărat de ambii soți în timpul căsătoriei și aceștia aveau cote egale, soțul supraviețuitor deține deja jumătate din imobil. Această jumătate nu se moștenește și nu se împarte cu ceilalți moștenitori.
Numai jumătatea care îi aparținea persoanei decedate intră în masa succesorală.
Dacă există și copii, soțul primește un sfert din jumătatea defunctului, pe lângă jumătatea pe care o deținea deja.
În această situație, soțul ajunge să dețină:
- propria jumătate din locuință;
- încă 1/8 din întregul imobil, primit prin moștenire;
- în total, 5/8 din casă.
Copiii împart restul de 3/8.
Acesta este detaliul care provoacă frecvent confuzie în familie. Cota soțului din moștenire se calculează numai din partea persoanei decedate, nu neapărat din întreaga locuință.
Dacă locuința a fost cumpărată înaintea căsătoriei
Casa cumpărată de proprietar înainte de căsătorie este, în principiu, bun propriu. La fel poate fi și o locuință primită prin moștenire sau donație.
Soțul supraviețuitor nu deține automat jumătate dintr-un asemenea imobil. El primește numai cota succesorală stabilită de lege.
Dacă există copii, soțul primește 1/4 din locuință, iar copiii împart celelalte 3/4.
Așadar, momentul și modalitatea prin care a fost dobândită casa pot schimba radical rezultatul succesiunii.
Copiii din alte relații au drept la moștenire
Copiii persoanei decedate au drepturi succesorale indiferent dacă provin din actuala căsătorie sau dintr-o relație anterioară.
Un copil nu poate fi exclus doar pentru că nu a locuit cu părintele, nu a păstrat legătura cu acesta sau trăiește în străinătate.
Dacă nu există testament, descendenții împart în mod egal cota care le revine. Copiii actualului soț care nu au fost adoptați de persoana decedată nu devin însă automat moștenitorii acesteia.
Cine moștenește dacă proprietarul nu avea copii
Dacă persoana decedată nu avea copii, nepoți din copii sau alți descendenți, la moștenire pot veni părinții, frații, surorile și urmașii acestora.
Cota soțului supraviețuitor depinde de rudele existente:
- dacă vin la moștenire atât părinți, cât și frați sau surori, soțul primește 1/3;
- dacă există numai părinți sau numai frați și surori, soțul primește 1/2;
- în concurs cu rude din clase mai îndepărtate, soțul poate primi 3/4;
- dacă nu există alte rude cu drept la moștenire, soțul poate primi întreaga avere.
Frații persoanei decedate nu primesc o parte din casă atunci când există copii care vin la moștenire.
Informațiile privind clasele de moștenitori și cotele soțului supraviețuitor sunt explicate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.
Partenerul necăsătorit poate rămâne fără nimic
O persoană care a trăit în concubinaj cu proprietarul nu are automat drept la moștenire, indiferent cât a durat relația.
Faptul că partenerii au locuit la aceeași adresă, au împărțit cheltuielile sau au fost considerați o familie de cei din jur nu oferă calitatea de moștenitor legal.
Dacă partenerul nu era coproprietar și nu există testament, locuința poate ajunge la copiii, părinții, frații sau celelalte rude ale persoanei decedate.
Partenerul își păstrează numai partea pe care o deținea legal înainte de deces, dacă imobilul fusese cumpărat pe numele amândurora.
Cine poate locui în casă până la finalizarea succesiunii
Faptul că o persoană locuiește în imobil nu înseamnă că devine proprietara acestuia. După stabilirea moștenitorilor, mai multe persoane pot ajunge coproprietare.
Soțul supraviețuitor poate beneficia, în anumite condiții, de un drept de abitație asupra casei în care a locuit împreună cu persoana decedată, dacă nu deține o altă locuință corespunzătoare. Situația concretă trebuie verificată la notar.
Un copil sau o altă rudă nu poate vinde singură întreaga casă doar pentru că locuiește acolo și plătește taxele.
Un singur moștenitor poate deschide succesiunea
Procedura succesorală poate fi solicitată de un singur moștenitor. Notarul îi va identifica și îi va cita pe ceilalți succesibili.
Pentru stabilirea drepturilor pot fi necesare:
- certificatul de deces;
- actele de identitate;
- certificatele de naștere și de căsătorie;
- actele de proprietate ale locuinței;
- documentele cadastrale;
- certificatul fiscal;
- testamentul, dacă a fost lăsat unul;
- documentele privind eventualele datorii.
Notarul stabilește persoanele care au calitatea de moștenitor, bunurile care intră în succesiune și cota fiecăruia.
Casa nu poate fi vândută imediat de unul dintre copii
Până la clarificarea moștenirii, niciun copil nu poate considera automat casa drept proprietatea sa exclusivă.
După eliberarea certificatului de moștenitor, persoanele îndreptățite devin, de regulă, coproprietare pe cote-părți. Pentru ca locuința să ajungă integral la unul dintre ele, este necesar un partaj.
Un moștenitor poate primi casa dacă ceilalți sunt de acord și primesc bani sau alte bunuri corespunzătoare cotelor lor. Dacă nu există înțelegere, împărțirea poate ajunge în instanță.
Ce trebuie să știe familia
Fără testament, casa nu ajunge automat la soț, la copilul care a îngrijit părintele sau la persoana care locuiește deja în imobil.
Dacă există soț și copii, soțul primește, de regulă, 1/4 din partea persoanei decedate, iar copiii împart 3/4.
Dacă locuința era bun comun, soțul își păstrează mai întâi partea pe care o deținea deja. Numai cota proprietarului decedat intră în moștenire.
Actele de proprietate sunt cele care pot schimba complet împărțirea. De aceea, înainte de orice promisiune, vânzare sau înțelegere între rude, situația trebuie verificată la notar.
