În fiecare an, la 15 august, Biserica Ortodoxă sărbătorește Adormirea Maicii Domnului. Acest praznic este cel mai important dintre cele dedicate Sfintei Fecioare Maria în cursul anului bisericesc și este însemnat cu roșu în calendar.
Alături de Adormirea Maicii Domnului, între marile sărbători închinate Sfintei Fecioare Maria se numără Nașterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie, Acoperământul Maicii Domnului, pe 1 octombrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, Soborul Maicii Domnului, pe 26 decembrie, Buna Vestire, pe 25 martie, și Izvorul Tămăduirii, în vinerea din Săptămâna Luminată.
Arhanghelul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului apropierea Adormirii
Potrivit Sinaxarului, pe 15 august este prăznuită cinstita Adormire a Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria.
Tradiția Bisericii spune că, atunci când a venit vremea ca Hristos să o ia pe Maica Sa la Sine, aceasta a aflat cu trei zile înainte că se apropie trecerea ei de pe pământ.
Arhanghelul Gavriil a fost cel care i-a vestit trecerea la viața cea nemuritoare.
Maica Domnului a mers apoi pe Muntele Măslinilor pentru a se ruga, după care s-a întors în casa sa și și-a luat rămas-bun de la rude și de la cei apropiați.
De asemenea, a pregătit toate cele necesare pentru îngroparea sa.
Sfinții Apostoli au fost aduși la Ierusalim
Potrivit Tradiției, prin putere dumnezeiască, Sfinții Apostoli au fost aduși la Ierusalim pentru a fi prezenți la Adormirea Maicii Domnului.
După ce și-a luat rămas-bun de la cei aflați lângă ea, Fecioara Maria s-a așezat pe pat și s-a rugat pentru întărirea și pacea lumii.
I-a binecuvântat pe cei prezenți, iar apoi și-a dat sufletul în mâinile Fiului și Dumnezeului său.
Sfinții Apostoli au luat trupul Născătoarei de Dumnezeu și l-au îngropat în Ghetsimani.
Apostolii au privegheat timp de trei zile
După înmormântare, Apostolii au rămas timp de trei zile în rugăciune și priveghere.
Sfântul Apostol Toma nu fusese însă prezent la înmormântarea Maicii Domnului.
Acesta a sosit după trei zile și era mâhnit pentru că nu se învrednicise să vadă trupul adormit al Fecioarei Maria.
Din acest motiv, mormântul a fost deschis.
Ce au găsit în mormântul Maicii Domnului
Apostolii au rămas uimiți atunci când au deschis mormântul.
Trupul Născătoarei de Dumnezeu nu mai era acolo.
În mormânt au găsit numai giulgiul. În Tradiția Bisericii, mormântul gol este legat de mutarea tainică și minunată cu trupul la cer a Maicii Domnului.
Mormântul Maicii Domnului din Ghetsimani este cinstit până astăzi de credincioși.
Trupul Maicii Domnului nu a cunoscut stricăciunea
În înțelegerea ortodoxă a praznicului, Maica Domnului a trecut prin moarte asemenea oricărui om, însă nu a rămas în moarte.
Trupul său nu a cunoscut stricăciunea, ci a fost schimbat și mutat în mod tainic la cer.
Patriarhul Daniel a explicat că sufletul Maicii Domnului s-a separat pentru scurt timp de trup, după care trupul ei a fost mutat la ceruri.
Există aici și o precizare importantă pentru înțelegerea ortodoxă a praznicului.
Sărbătoarea nu este numită „Învierea Maicii Domnului”, deoarece nimeni nu a văzut trupul ei înviat, și nici „Înălțarea Maicii Domnului”, pentru că nu s-a înălțat prin propriile puteri. Tradiția ortodoxă vorbește despre mutarea ei tainică și minunată la cer.
Ce spune troparul Adormirii Maicii Domnului
Teologia ortodoxă a praznicului este sintetizată în troparul Adormirii Maicii Domnului.
Acesta mărturisește atât fecioria Maicii Domnului, cât și faptul că, după Adormirea sa, nu părăsește lumea, ci continuă să mijlocească pentru credincioșii care îi cer ajutorul.
Maica Domnului este numită „Maica Vieții”, pentru că L-a născut pe Mântuitorul Iisus Hristos.
Prin rugăciunile sale, credincioșii cer în continuare ocrotire și ajutor.
De ce trupul Maicii Domnului nu putea rămâne în mormânt
În teologia praznicului, mutarea Maicii Domnului este strâns legată de faptul că ea L-a purtat în pântece și L-a născut pe Hristos.
Părintele arhimandrit Efrem, starețul Mănăstirii Vatoped din Muntele Athos, explică faptul că trupul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, asemenea trupului Fiului ei, nu a suferit stricăciunea mormântului.
Sfântul Andrei Criteanul leagă, de asemenea, nestricarea trupului Maicii Domnului de taina Nașterii lui Hristos.
Îngerii și mutarea Maicii Domnului la cer
Imnografia praznicului descrie și uimirea puterilor îngerești în fața mutării Maicii Domnului.
Cântările bisericești prezintă primirea în cer a celei care L-a născut pe Făcătorul cerului și al pământului.
De aceea, Adormirea Maicii Domnului nu este privită numai ca sfârșitul vieții sale pământești, ci ca trecerea la viața cerească.
De când este sărbătorită Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria.
Praznicul datează din secolul al V-lea, iar Ierusalimul este considerat locul în care sărbătoarea a fost prăznuită pentru prima dată.
Ulterior, sărbătoarea s-a generalizat în lumea creștină.
Împăratului bizantin Mauriciu, care a domnit între anii 582 și 602, îi este atribuită fixarea definitivă a datei de 15 august pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Acesta a rezidit și Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani.
Cea mai mare sărbătoare închinată Născătoarei de Dumnezeu
Pentru credincioșii ortodocși, 15 august este una dintre cele mai importante zile ale anului bisericesc.
Este ziua în care îi mulțumesc Maicii Domnului pentru ocrotire și îi cer mijlocirea în rugăciune.
Adormirea Maicii Domnului vorbește despre moarte, dar mai ales despre trecerea la viața veșnică.
De aceea, praznicul din 15 august nu este numai o zi de pomenire a Adormirii Fecioarei Maria, ci și o sărbătoare a nădejdii, a vieții și a credinței că Maica Domnului nu îi părăsește pe cei care îi cer ajutorul.
