Semne ale cancerului colorectal care nu trebuie ignorate, inclusiv sânge în scaun și dureri abdominale

Statisticile recente trag un semnal de alarmă: în Statele Unite, cancerul colorectal a ajuns principala cauză de deces prin cancer în rândul adulților sub 50 de ani. Deși boala continuă să fie mai frecventă la vârste mai înaintate, numărul cazurilor diagnosticate la persoane tinere este în creștere, iar unele simptome sunt adesea puse pe seama hemoroizilor, alimentației sau stresului.

Este important de precizat că acest clasament se referă la datele din Statele Unite și nu trebuie extins automat la România sau la toate celelalte țări.

Cancerul colorectal poate afecta colonul sau rectul și, în multe cazuri, poate începe prin apariția unor polipi. Unii dintre acești polipi pot deveni, în timp, canceroși, motiv pentru care screeningul are un rol important.

De ce îi îngrijorează pe medici creșterea cazurilor la tineri

Timp de mulți ani, cancerul colorectal a fost privit mai ales ca o boală a persoanelor în vârstă.

Datele recente arată însă o schimbare clară. În Statele Unite, incidența cancerului colorectal la adulții sub 50 de ani a crescut în ultimii ani, iar mortalitatea în această grupă de vârstă a urcat, în timp ce pentru multe alte tipuri importante de cancer mortalitatea a scăzut.

O problemă este că persoanele tinere nu se gândesc imediat la cancer atunci când observă sânge în scaun, modificări ale tranzitului sau dureri abdominale.

Simptomele sunt deseori atribuite hemoroizilor, constipației, alimentației, stresului sau sindromului de colon iritabil.

Tocmai această aparentă banalitate poate întârzia prezentarea la medic.

Sângele în scaun nu trebuie ignorat

Este unul dintre simptomele care merită verificat.

Sângele poate apărea din numeroase cauze, iar hemoroizii sunt foarte frecvenți. Prezența sângelui nu înseamnă automat cancer.

Dar dacă sângerarea se repetă, dacă apare fără o explicație clară sau dacă este însoțită și de alte modificări digestive, nu este bine să presupui luni întregi că sunt doar hemoroizi.

Un medic poate stabili dacă sunt necesare investigații suplimentare.

Schimbarea tranzitului intestinal care persistă

Un alt semn important este modificarea persistentă a obiceiurilor intestinale.

Poate fi vorba despre:

  • diaree care continuă;
  • constipație nou apărută;
  • alternarea constipației cu diareea;
  • schimbarea frecvenței scaunelor;
  • senzația că intestinul nu s-a golit complet.

Oricine poate avea câteva zile cu tranzit modificat după schimbarea alimentației, o infecție digestivă sau o perioadă stresantă.

Problema apare atunci când schimbarea persistă sau devine diferită de ceea ce este normal pentru persoana respectivă.

Durerile abdominale repetate

Crampele, balonarea și disconfortul abdominal sunt extrem de frecvente și, de cele mai multe ori, nu sunt provocate de cancer.

Totuși, durerea care revine constant, se agravează sau apare împreună cu alte simptome trebuie evaluată.

Mai ales dacă există și sânge în scaun, scădere în greutate sau o modificare persistentă a tranzitului intestinal, consultația medicală nu ar trebui amânată.

Senzația că intestinul nu s-a golit complet

Unele persoane descriu senzația că trebuie să meargă din nou la toaletă imediat după ce au avut scaun.

Dacă această senzație apare frecvent și nu exista înainte, merită menționată medicului.

Singură, nu stabilește niciun diagnostic, dar poate face parte din tabloul unor afecțiuni colorectale care trebuie investigate.

Scăderea în greutate fără să încerci

Dacă slăbești pentru că ai schimbat alimentația și faci mai multă mișcare, există o explicație evidentă.

Situația este diferită atunci când kilogramele dispar fără dietă și fără un motiv clar.

Scăderea involuntară în greutate poate apărea în numeroase boli și nu este specifică cancerului colorectal.

Dar dacă este semnificativă și se asociază cu simptome digestive, este un motiv în plus pentru o consultație.

Oboseala și anemia pot fi un indiciu

Unele tumori colorectale pot produce pierderi mici de sânge care nu sunt întotdeauna evidente cu ochiul liber.

În timp, acestea pot contribui la apariția anemiei.

Persoana poate observa:

  • oboseală neobișnuită;
  • slăbiciune;
  • amețeală;
  • paloare;
  • lipsă de aer la eforturi care înainte nu reprezentau o problemă.

Dacă analizele arată anemie, în special anemie prin deficit de fier fără o explicație evidentă, medicul poate recomanda investigații pentru identificarea cauzei.

Un simptom nu înseamnă automat cancer

Acest lucru este foarte important.

Sângele în scaun poate apărea din cauza hemoroizilor. Constipația poate fi legată de alimentație. Durerea abdominală poate avea zeci de explicații.

Problema nu este existența unui singur simptom izolat, ci ignorarea lui atunci când persistă, se repetă sau se agravează.

Vârsta tânără nu trebuie folosită drept motiv pentru a exclude automat o problemă serioasă.

Cine are un risc mai mare de cancer colorectal

Există persoane care au nevoie de o atenție suplimentară.

Riscul poate fi mai mare dacă ai:

  • o rudă apropiată cu cancer colorectal;
  • antecedente personale de polipi;
  • boli inflamatorii intestinale;
  • anumite sindroame genetice ereditare;
  • antecedente personale de cancer colorectal.

Istoricul familial este deosebit de important.

Dacă un părinte, frate, soră sau copil a avut cancer colorectal, spune-i medicului. În unele situații, screeningul trebuie început mai devreme decât în populația generală.

Stilul de viață poate influența riscul

Cancerul colorectal nu apare dintr-o singură cauză.

Există însă factori asociați cu un risc mai mare, precum fumatul, consumul ridicat de alcool, sedentarismul, obezitatea și consumul frecvent de carne procesată.

Acești factori nu înseamnă că o persoană va face obligatoriu cancer.

La fel, o persoană cu un stil de viață sănătos nu are risc zero.

Screeningul poate găsi problema înainte să apară simptomele

Aici este una dintre cele mai importante diferențe.

Screeningul se face persoanelor care nu au simptome, tocmai pentru a descoperi polipi sau cancer într-un stadiu timpuriu.

Unele teste caută sânge ascuns în scaun, iar colonoscopia permite examinarea directă a colonului și îndepărtarea anumitor polipi înainte ca aceștia să devină canceroși.

În recomandările americane actuale, screeningul pentru persoanele cu risc mediu începe de la 45 de ani.

Pentru cei cu risc crescut, medicul poate recomanda începerea investigațiilor mai devreme.

Ai simptome? Atunci nu mai vorbim despre simplu screening

Această diferență este importantă.

Dacă ai deja sânge în scaun, modificări persistente ale tranzitului, dureri sau scădere inexplicabilă în greutate, nu este indicat să aștepți pur și simplu până ajungi la vârsta de screening.

Simptomele necesită evaluare medicală pentru stabilirea cauzei.

Când trebuie să mergi la medic

Programează o consultație dacă observi:

  • sânge în scaun sau sângerări rectale repetate;
  • schimbări persistente ale tranzitului;
  • dureri abdominale care revin;
  • senzația persistentă de evacuare incompletă;
  • scădere inexplicabilă în greutate;
  • oboseală sau anemie fără o cauză cunoscută.

Nu există un număr magic de zile după care un simptom devine automat periculos.

Dacă o schimbare este nouă, persistentă sau îngrijorătoare, discută cu medicul.

De ce contează atât de mult diagnosticul timpuriu

Cancerul colorectal descoperit devreme poate avea opțiuni de tratament mult mai bune decât boala identificată după ce s-a răspândit.

În plus, screeningul poate preveni chiar apariția unor cancere prin identificarea și îndepărtarea polipilor precanceroși.

Problema este că multe persoane se simt perfect sănătoase în stadiile timpurii.

De aceea, atât screeningul făcut la momentul potrivit, cât și investigarea simptomelor persistente sunt importante.

Vârsta sub 50 de ani nu mai trebuie să ofere o falsă siguranță

Creșterea cazurilor de cancer colorectal la adulții tineri este unul dintre motivele pentru care medicii atrag tot mai mult atenția asupra simptomelor.

Asta nu înseamnă că orice durere de burtă sau episod de constipație ascunde cancer.

Înseamnă însă că sângele în scaun, modificările persistente ale tranzitului, anemia, slăbirea fără explicație și durerile repetate nu trebuie ignorate doar pentru că persoana are 30, 40 sau 45 de ani.

Un control făcut la timp poate clarifica rapid dacă există sau nu un motiv real de îngrijorare.

Articolul are rol informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau recomandările unui medic.

Distribuie pe: