Pe 15 august, Biserica Ortodoxă prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Sântămăria Mare sau „Paștele Verii”. Este cea mai importantă sărbătoare închinată Născătoarei de Dumnezeu și una dintre marile sărbători ale anului.
În tradiția populară românească se spune că în noaptea de 14 spre 15 august se „deschid cerurile”, iar Maica Domnului coboară pe Pământ. Tot potrivit credințelor populare, aceasta este o noapte în care oamenii își pun dorințe și se roagă pentru împlinirea lor.
Ce trebuie să faci la miezul nopții
Potrivit tradiției, la miezul nopții credincioșii aprind o lumânare și se roagă Maicii Domnului.
Este un moment în care oamenii își îndreaptă gândurile către lucrurile pe care le poartă în suflet: sănătatea celor dragi, liniștea familiei, ajutor într-un necaz sau împlinirea unei dorințe.
Credința potrivit căreia în această noapte „se deschid cerurile” ține de tradiția populară și nu trebuie confundată cu învățătura oficială a Bisericii.
Adormirea Maicii Domnului, sărbătoarea din 15 august
Pe 15 august, ortodocșii cinstesc Adormirea Maicii Domnului și mutarea sa la cele cerești.
Potrivit Tradiției Bisericii, cu trei zile înainte de Adormire, Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Maicii Domnului că va trece din această lume la viața veșnică.
Maica Domnului a primit vestea cu bucurie, știind că urma să fie din nou alături de Fiul său.
Apostolii, care se aflau răspândiți în diferite locuri pentru propovăduirea Evangheliei, au fost aduși la Ierusalim pentru a fi alături de ea.
După ce Maica Domnului și-a luat rămas-bun, Tradiția spune că Domnul Iisus Hristos Însuși S-a coborât pentru a primi sufletul Maicii Sale.
Apostolii au purtat apoi trupul Maicii Domnului spre Ghetsimani, unde aceasta dorise să fie înmormântată.
De ce se numește „Adormirea” Maicii Domnului
Denumirea sărbătorii are o semnificație aparte.
Tradiția bisericească vorbește despre trecerea Maicii Domnului din această viață ca despre o „adormire”, nu o moarte obișnuită, urmată de mutarea sa la viața cerească.
Din acest motiv, praznicul din 15 august nu este privit doar ca un moment de tristețe, ci și ca unul al speranței și al bucuriei.
Tradiții și obiceiuri de Sântămăria Mare
În dimineața zilei de 15 august, credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă.
În unele zone ale țării s-a păstrat obiceiul ca femeile să ofere struguri, prune și faguri de miere celor nevoiași, în memoria celor trecuți la cele veșnice.
Oamenii merg și la cimitir pentru a-i pomeni pe cei adormiți.
În tradiția populară, de Sfânta Maria Mare nu se muncește, nu se spală și nu se coase, ziua fiind dedicată sărbătorii, rugăciunii și familiei.
Tot în această perioadă erau culese ultimele plante de leac ale verii.
Ce spuneau bătrânii despre vreme
Sărbătoarea din 15 august era considerată în satul românesc și un hotar între vară și apropierea toamnei.
O veche credință spune că, dacă trandafirii înfloresc în această perioadă, toamna va fi lungă.
După Sântămăria Mare începea și un lung sezon al nunților, care continua până la intrarea în Postul Crăciunului.
Perioada dintre Sântămăria Mare, 15 august, și Sântămăria Mică, 8 septembrie, era considerată potrivită pentru semănăturile de toamnă.
Sfânta Maria, ocrotitoarea marinarilor
Data de 15 august are în România și o altă semnificație importantă.
În aceeași zi este sărbătorită Ziua Marinei Române, Maica Domnului fiind considerată ocrotitoarea marinarilor.
Ziua Marinei Române este celebrată la 15 august încă din anul 1902.
Noaptea de 14 spre 15 august
Pentru cei care păstrează vechile tradiții, ajunul Sfintei Marii rămâne una dintre cele mai speciale nopți ale anului.
Se spune că atunci cerurile se deschid, iar oamenii aprind la miezul nopții o lumânare și rostesc o rugăciune către Maica Domnului.
Dincolo de credințele populare despre împlinirea dorințelor, noaptea dinaintea Adormirii Maicii Domnului rămâne înainte de toate un moment de rugăciune, liniște și pregătire sufletească pentru marele praznic din 15 august.
