Pe 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României și una dintre cele mai importante figuri ale creștinătății. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendar și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri păstrate din bătrâni.
Sfântul Andrei este considerat patron spiritual și în alte țări, precum Grecia, Scoția, Spania sau Rusia. Pentru că a fost pescar, marinarii și pescarii greci îl cinstesc în mod deosebit ca protector al lor.
Pe lângă încărcătura religioasă, ziua Sfântului Andrei este cunoscută și pentru obiceiurile populare care prevestesc norocul, sănătatea și sporul în anul ce urmează.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei
1. Grâul pus la încolțit
Cel mai cunoscut obicei este semănarea grâului la încolțit în noaptea de 29 spre 30 noiembrie.
Se spune că dacă firele cresc frumos și bogat până la Revelion, anul viitor va fi unul prosper și plin de abundență. Dacă grâul se usucă sau nu răsare, tradiția populară îl vede ca semn al unui an mai dificil.
2. Ritualul celor nouă cești de apă
Fetele sau femeile tinere măsoară nouă cești de apă, le toarnă într-un castron și îl lasă sub icoană peste noapte. Dimineața se măsoară din nou apa: dacă a scăzut, se crede că persoana va avea spor și noroc în anul ce vine.
3. Protejarea casei cu usturoi
În zonele rurale se păstrează încă tradiția ungerea porților, ferestrelor, pragurilor și chiar a fântânilor cu usturoi. Acest ritual avea rol de protecție, oamenii considerând că astfel se feresc de energiile negative și de „duhurile rele” despre care folclorul spune că circulă în această noapte.
4. Animalele și „puterea de a vorbi”
Unele credințe populare spun că în noaptea Sfântului Andrei animalele dobândesc puterea de a „vorbi”, iar cine le-ar asculta ar avea de suferit. Este, desigur, o legendă transmisă din generație în generație, reflectând fantezia și misterul tradițiilor românești.
5. Ziua Lupului
30 noiembrie este considerată în folclor și „Ziua Lupului”. Se spune că în această perioadă lupii sunt mai sprinteni și mai ageri. Acest lucru provine din credințele străvechi ale dacilor, unde lupul era un animal sacru.
6. Obiceiul celor 41 de boabe de grâu
Tinerele care vor să-și afle ursitul pun sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă în vis apare cineva care le „fură” boabele, tradiția spune că acela ar fi viitorul soț.
Ce NU trebuie să faci de Sfântul Andrei
Pe lângă ritualurile de protecție și bunăstare, există și o serie de interdicții populare, respectate în multe sate românești.
1. Nu lăsa afară furci și coase
Se credea că strigoii ar putea folosi aceste unelte pentru a provoca pagube, așa că gospodarilor li se recomanda să le ascundă în șură.
2. Nu se toarce și nu se țese
Femeile evitau să folosească acul, ața sau furca de tors în această zi. Tradiția spune că este o zi de odihnă și rugăciune, în care lucrul gospodăresc nu este binevenit.
3. Nu îți aranja părul
Pieptănatul sau tunsul părului erau interzise simbolic. Se spunea că firele căzute indică numărul necazurilor din anul următor, așa că femeile evitau orice gest legat de păr.
4. Nu munci deloc
Este considerată o zi sfântă, în care oamenii ar trebui să se odihnească și să se roage. Munca grea era evitată pentru a nu atrage oboseală, boală sau lipsă de spor.
5. Nu vorbi urât
Vorbele grele, certurile sau jignirile sunt considerate necuvenite în această zi. Tradiția spune că aduc ghinion și tulbură liniștea casei.
6. Nu pomeni lupii
Pentru că ziua este asociată cu lupul în folclor, oamenii evitau să vorbească despre el, considerând că ar putea atrage pericole asupra gospodăriei.
7. Golește soba de cenușă
Curățarea sobei înainte de Sfântul Andrei era un ritual al sporului și al curățeniei sufletești. Se credea că o sobă curată aduce putere de muncă în noul an și relații bune în familie.
