După moartea unei persoane dragi, una dintre întrebările pe care și le pun multe familii este: ce trebuie dat de pomană la 3 zile, la 9 zile și la 40 de zile?
În România există numeroase obiceiuri păstrate din generație în generație. Unele țin de rânduiala bisericească, iar altele sunt tradiții locale, diferite de la o regiune la alta.
Biserica Ortodoxă are rânduite mai multe momente de pomenire a celor adormiți, printre care se numără zilele a 3-a, a 9-a și a 40-a de la moarte.
Ce se dă de pomană la 3 zile
Pomenirea de la trei zile este pusă în legătură, în tradiția creștină, cu Învierea Mântuitorului Iisus Hristos a treia zi.
Familia poate pregăti pentru biserică și pentru împărțit:
- colivă;
- colac sau pâine;
- vin;
- lumânări;
- mâncare gătită;
- fructe;
- prăjituri sau alte dulciuri;
- pachete cu alimente.
Nu există însă obligația ca toate aceste lucruri să fie oferite și nici ca pomana să fie costisitoare.
Pomana are înainte de toate sensul unei milostenii făcute pentru pomenirea celui adormit. Tradiția bisericească pune accentul pe rugăciune și pe ajutorarea aproapelui, nu pe valoarea lucrurilor împărțite.
Ce se dă de pomană la 9 zile
La nouă zile se face o nouă pomenire a celui trecut la Domnul.
Pentru parastas, familia poate duce la biserică, după îndrumarea preotului:
- colivă;
- colac;
- vin;
- lumânări;
- pomelnicul cu numele celui adormit.
Pentru cei cărora li se dă de pomană se pregătesc adesea pachete cu mâncare.
Acestea pot conține o porție de mâncare gătită, pâine sau colac, fructe, dulciuri și o băutură.
Conținutul pachetelor diferă foarte mult de la o zonă la alta.
Ce se întâmplă dacă pomenirea cade în post
Dacă pomenirea este organizată într-o perioadă de post, mâncarea oferită este, de regulă, adaptată perioadei respective.
De aceea este bine ca familia să discute dinainte cu preotul, mai ales dacă nu știe exact în ce zi poate avea loc parastasul.
Există perioade și zile din calendarul bisericesc în care parastasele nu se săvârșesc în mod obișnuit sau sunt mutate într-o altă zi. De exemplu, în anumite zile din Postul Mare pomenirile sunt rânduite sâmbăta.
Ce se dă de pomană la 40 de zile
Pomenirea de la 40 de zile este una dintre cele mai cunoscute și respectate pomeniri după moarte.
În multe familii, pentru această zi se pregătește o masă mai consistentă sau se fac pachete care sunt împărțite rudelor, vecinilor ori persoanelor nevoiașe.
Se pot da:
- colivă;
- colaci;
- pâine;
- mâncare gătită;
- fructe;
- prăjituri;
- băuturi;
- lumânări;
- diferite alimente puse în pachete.
Și în acest caz, cantitatea nu este cea care dă valoare pomenirii.
O familie poate face o pomană simplă dacă atât îi permit posibilitățile.
Se dau haine sau obiecte la 40 de zile?
În multe localități din România există obiceiul ca la 40 de zile să fie oferite și obiecte.
Printre cele mai întâlnite se numără:
- prosoape;
- căni;
- farfurii;
- pahare;
- haine;
- pături;
- obiecte de uz casnic.
Aceste obiceiuri diferă însă foarte mult între regiuni și chiar între sate sau familii.
Ele nu trebuie confundate cu o listă obligatorie impusă tuturor credincioșilor.
Pomana poate cuprinde și veșminte sau alte obiecte oferite celor care au nevoie, însă esențial rămâne caracterul de milostenie al darului.
Trebuie să dai de pomană lucrurile celui decedat?
Unele familii aleg să ofere haine sau alte obiecte care au aparținut persoanei decedate.
Altele cumpără lucruri noi.
Nu există însă o regulă generală potrivit căreia toate bunurile celui mort trebuie împărțite la 40 de zile.
Familia poate păstra obiectele cu valoare sentimentală și poate oferi doar ceea ce consideră potrivit.
Coliva, colacul și vinul au un loc aparte
La slujbele de pomenire sunt întâlnite frecvent coliva, pâinea sau colacul și vinul.
Coliva are o semnificație religioasă aparte și este strâns legată de pomenirea celor adormiți. Basilica explică faptul că la parastas credincioșii aduc colivă, iar pomenirea este în primul rând o rugăciune pentru cel trecut la viața veșnică.
De aceea, coliva nu este doar un desert oferit celor prezenți după slujbă.
De ce se aprind lumânări la pomenire
Lumânarea este prezentă atât la înmormântare, cât și la slujbele de pomenire.
Ea simbolizează lumina credinței și nădejdea în viața veșnică.
În multe zone, atunci când se oferă un pachet de pomană, alături de el se pune și o lumânare.
Acesta este însă unul dintre obiceiurile care pot varia de la o comunitate la alta.
Ce se spune când dai de pomană
Una dintre formulele folosite în România este:
„De sufletul lui…” sau „De sufletul ei…”
Se poate spune și numele persoanei pomenite.
Cel care primește răspunde adesea:
„Bogdaproste”, adică o formulă tradițională de mulțumire pentru darul primit în memoria celui adormit.
Se mai spune și:
„Dumnezeu să-l ierte” sau „Dumnezeu să o ierte”.
Câte pachete trebuie făcute
Nu există un număr universal de pachete pe care familia este obligată să îl pregătească.
În unele familii se împart câteva pachete, iar în altele participă zeci de persoane.
Numărul depinde de posibilitățile familiei și de felul în care este organizată pomenirea.
Mai important decât numărul pachetelor este ca darul să fie oferit cu gândul la cel pomenit și, dacă este posibil, să ajungă și la persoane care au nevoie de ajutor.
Pomenirea de 40 de zile nu este același lucru cu sărindarul
O confuzie destul de răspândită este folosirea cuvântului „sărindar” pentru parastasul de 40 de zile.
În tradiția bisericească, sărindarul reprezintă pomenirea nominală a celui adormit la 40 de Sfinte Liturghii, nu simpla pomenire din ziua a 40-a.
Cele două pot avea legătură prin perioada de 40 de zile, dar nu reprezintă același lucru.
Ce trebuie să întrebi preotul înainte de parastas
Pentru a evita pregătirile inutile și discuțiile contradictorii dintre rude, cel mai bine este să întrebi direct preotul parohiei:
- în ce zi trebuie făcută pomenirea;
- ce trebuie dus la biserică;
- dacă se face parastas în ziua respectivă;
- dacă mâncarea trebuie să fie de post;
- ce ține de rânduiala bisericească și ce este doar un obicei local.
Acest lucru este important mai ales pentru că tradițiile diferă considerabil între Muntenia, Moldova, Oltenia, Transilvania și celelalte regiuni ale țării.
Ce pomeniri urmează după 40 de zile
Pomenirea celui adormit nu se încheie după 40 de zile.
În tradiția ortodoxă există și alte soroace de pomenire. Surse ale Patriarhiei menționează pomeniri la 3, 6, 9 și 12 luni, apoi anual, până la șapte ani.
De asemenea, în timpul anului există sâmbete și zile speciale dedicate pomenirii generale a celor adormiți.
Ce contează cel mai mult atunci când dai de pomană
Pomana nu trebuie transformată într-o competiție și nici într-o cheltuială pe care familia nu și-o permite.
O masă mare, zeci de pachete sau obiecte scumpe nu înlocuiesc rugăciunea și milostenia.
Pentru familia celui plecat, pomenirea rămâne înainte de toate un gest de dragoste, rugăciune și aducere aminte.
Iar atunci când există nelămuriri despre ceea ce „trebuie” făcut la 3, 9 sau 40 de zile, cea mai sigură soluție este discutarea rânduielii cu preotul parohiei.
