După luni de negocieri în interiorul Coaliției, Guvernul pregătește un pachet de măsuri care schimbă modul în care sunt controlate cheltuielile din sectorul public. Mesajul transmis de la vârful Executivului este ferm: statul trebuie să justifice mai clar modul în care sunt folosiți banii colectați din taxe și impozite.
De această dată, salariile de bază nu sunt ținta directă. Atenția se mută asupra sporurilor, primelor și bonusurilor, adică acele venituri suplimentare care, în multe cazuri, ajung să cântărească semnificativ în totalul câștigurilor lunare. În același pachet apare și un termen sensibil pentru administrație: reorganizarea.
Oficialii susțin că nu se umblă la baza salarială, însă reducerea cheltuielilor va fi resimțită prin eliminarea beneficiilor suplimentare și, acolo unde se consideră necesar, prin desființarea unor posturi.
Reduceri de cheltuieli și presiune pe eficiență
Premierul Ilie Bolojan a explicat că noua abordare pune accent pe performanță și eficiență, nu pe menținerea unor structuri supradimensionate. Ideea de bază este că posturile care nu se justifică prin activitate reală nu ar mai trebui finanțate din bugetul de stat.
„Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează și sunt duși în spate de alții, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat”, a transmis premierul.
În administrația centrală, ținta este reducerea cheltuielilor fără a modifica salariile de bază. Economiile ar urma să vină din tăierea sporurilor, primelor și bonusurilor, dar și din reorganizarea unor structuri considerate ineficiente.
Ce se întâmplă în administrația locală
La nivel local, presiunea se mută direct asupra primarilor. Aceștia vor avea de ales între două variante: fie reduc numărul de posturi ocupate, fie reduc cheltuielile totale cu personalul. În ambele cazuri, obiectivul este același – diminuarea costurilor cu aproximativ 10%.
Premierul a legat aceste decizii de modul în care sunt folosiți banii publici, subliniind că prioritatea ar trebui să fie investițiile și serviciile pentru cetățeni, nu menținerea unor posturi care nu produc rezultate.
„Impozitele cetățenilor trebuie să meargă în investiții, nu în salariile unor oameni care nu își justifică posturile, indiferent că vorbim de o primărie mare sau mică”, a declarat acesta.
Austeritate și pentru zona politică
Mesajul Guvernului este că măsurile de reducere a cheltuielilor nu vizează doar funcționarii publici. Și parlamentarii intră pe lista celor afectați, prin reducerea sumelor alocate cabinetelor parlamentare.
În prezent, aceste sume ajung la câteva mii de euro pe lună pentru fiecare ales. Din 2026, bugetele respective vor fi diminuate cu 10%, ceea ce înseamnă o scădere de la aproximativ 7.000 de euro lunar la circa 6.300 de euro. La nivel anual, reducerea depășește 8.000 de euro pentru fiecare parlamentar.
Cum arată pachetul de măsuri pentru 2026
Pe scurt, planul anunțat de Guvern include:
-
reducerea cu aproximativ 10% a cheltuielilor din administrația centrală, fără tăieri ale salariilor de bază;
-
eliminarea sporurilor, primelor și bonusurilor pentru bugetari în 2026;
-
posibilitatea desființării unor posturi considerate nejustificate;
-
reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal sau a numărului de posturi în administrația locală;
-
diminuarea cu 10% a sumelor forfetare alocate cabinetelor parlamentare.
Pentru angajații din sectorul public, schimbarea se va resimți în special prin dispariția veniturilor suplimentare, în timp ce pentru autorități miza este reducerea presiunii pe buget și recâștigarea credibilității în gestionarea banilor publici.
