Întâmpinarea Domnului, prăznuită în fiecare an pe 2 februarie, este una dintre marile sărbători ale Bisericii Ortodoxe, marcată în calendar cu cruce roșie. Dincolo de semnificația religioasă, această zi era privită în satul românesc ca o zi de oprire și rânduială, diferită de celelalte zile obișnuite.
Bătrânii spuneau că nu toate zilele trebuie trăite la fel, iar Întâmpinarea Domnului era una dintre acele zile în care se făcea mai puțin și se păstra mai multă liniște.
O zi considerată „de hotar”
În credința populară, 2 februarie era văzută ca o zi de trecere, între iarnă și primăvară, între vechi și nou. Zilele de hotar erau considerate sensibile și necesitau atenție.
Nu era vorba de frică sau pedeapsă, ci de ideea că agitația și munca grea nu își aveau locul într-o zi mare de sărbătoare.
Ce evitau oamenii de demult în această zi
Tradiția spune că, de Întâmpinarea Domnului, oamenii evitau:
– munca grea în gospodărie
– curățenia zgomotoasă
– mutatul lucrurilor din casă
– certurile și vorbele grele
Se credea că această zi este potrivită pentru liniște, rugăciune și oprire, nu pentru grabă.
În multe sate, femeile amânau spălatul și măturatul, iar bărbații lăsau munca câmpului pentru alte zile.
De ce era importantă această oprire
Bătrânii spuneau că respectarea unei zile mari nu aduce neapărat belșug imediat, dar aduce pace în casă. Iar pacea era considerată temelia sporului.
O zi ținută cu rânduială însemna:
– mai puțină tulburare în familie
– mai multă așezare
– început bun pentru perioada care urma
Nu era o obligație, ci o credință transmisă din generație în generație.
Ziua Ursului și semnele vremii
În tradiția populară, Întâmpinarea Domnului mai este cunoscută și sub numele de Stretenia sau Ziua Ursului. Se spunea că în această zi ursul iese din bârlog, iar comportamentul lui arată cum va fi vremea.
– dacă își vede umbra, iarna mai ține
– dacă nu, primăvara se apropie
Aceste semne erau privite ca observații ale naturii, nu ca reguli.
Ce făceau oamenii în loc de muncă
În locul treburilor grele, oamenii alegeau:
– mersul la biserică
– aprinderea unei lumânări
– rugăciunea
– un gest de milostenie
Se spunea că o zi mare ținută cu liniște „așază” restul anului.
Sensul acestei tradiții astăzi
Întâmpinarea Domnului ne amintește că nu toate zilele cer efort și grabă. Unele cer oprire. Pentru oameni, această oprire era o formă de respect față de sărbătoare și față de casă.
Nu pentru că „nu ai voie”, ci pentru că liniștea este, uneori, cea mai mare rânduială.
