Mâine, 20 iulie, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul și Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante sărbători cu cruce roșie din calendarul bisericesc. În fiecare an, această zi adună mii de credincioși în biserici, iar în multe localități sunt păstrate tradiții și obiceiuri vechi de sute de ani. Sfântul Ilie este considerat unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament, fiind cinstit pentru credința sa neclintită și pentru minunile săvârșite cu ajutorul lui Dumnezeu.
În tradiția populară românească, Sfântul Ilie este cunoscut și ca stăpân al tunetelor și fulgerelor, iar multe dintre credințele legate de vreme, ploaie și recolte sunt asociate cu această mare sărbătoare. De asemenea, ziua de 20 iulie este și Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, deoarece Sfântul Ilie este ocrotitorul spiritual al aviatorilor români.
Cine a fost Sfântul Proroc Ilie
Sfântul Ilie Tesviteanul a trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos, în ținutul Tesvi din Galaad. El și-a dedicat întreaga viață slujirii lui Dumnezeu într-o perioadă în care regele Ahab și regina Izabela îi îndemnau pe oameni să se închine zeului Baal.
Prorocul Ilie a rămas neclintit în credința sa și a luptat împotriva idolatriei, chemând poporul să se întoarcă la adevăratul Dumnezeu. Pentru râvna sa, Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și i-a dat puterea de a săvârși minuni, motiv pentru care este considerat unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament.
Minunea care l-a făcut cunoscut în întreaga lume creștină
Unul dintre cele mai cunoscute episoade din viața Sfântului Ilie este cel al secetei care a cuprins Israelul.
Potrivit Sfintei Scripturi, prorocul s-a rugat lui Dumnezeu, iar ploaia a încetat timp de trei ani și jumătate, ca pedeapsă pentru îndepărtarea poporului de credință. După ce israeliții și-au recunoscut greșelile și s-au întors la Dumnezeu, Sfântul Ilie s-a rugat din nou, iar cerurile s-au deschis și ploaia a căzut peste pământul însetat.
Din acest motiv, în tradiția ortodoxă și populară, Sfântul Ilie este considerat ocrotitor împotriva secetei și mijlocitor pentru ploaie la vreme potrivită.
Înălțarea la cer într-un car de foc
Viața Sfântului Ilie este legată de unul dintre cele mai impresionante momente descrise în Vechiul Testament.
Spre deosebire de alți proroci, el nu a trecut prin moarte, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai de foc. Evenimentul este descris în Biblie și reprezintă motivul pentru care Sfântul Ilie este reprezentat în icoane urcând spre cer înconjurat de lumină.
În tradiția Bisericii, se spune că Sfântul Ilie va avea un rol important și înainte de cea de-a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos.
De ce este Sfântul Ilie ocrotitorul aviatorilor
Puțini români știu că ziua de 20 iulie are o dublă semnificație.
Începând din anul 1913, Sfântul Ilie a fost ales drept patron spiritual al aviatorilor români. Alegerea nu este întâmplătoare, ci este inspirată de episodul biblic al ridicării sale la cer într-un car de foc.
În fiecare an, de Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene au loc ceremonii religioase, depuneri de coroane și demonstrații aviatice în mai multe orașe din țară.
Tradiții și obiceiuri păstrate de generații
În multe sate din România, sărbătoarea Sfântului Ilie este respectată cu mare evlavie.
Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, aprind lumânări pentru cei adormiți și împart de pomană fructe, colaci și miere.
În tradiția populară, această zi era considerată momentul potrivit pentru recoltarea mierii. Apicultorii îmbrăcau haine curate de sărbătoare și deschideau stupii pentru prima recoltă importantă din an, iar mierea nouă era împărțită și rudelor sau vecinilor.
În unele zone se culege busuioc și alte plante de leac, care sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate.
Ce spun tradițiile despre mere
Una dintre cele mai cunoscute tradiții populare spune că înainte de Sfântul Ilie nu este bine să fie mâncate mere din noua recoltă.
În multe zone ale țării, oamenii obișnuiau să ducă primele mere la biserică pentru a fi binecuvântate și apoi le ofereau de pomană pentru sufletele celor adormiți.
Biserica Ortodoxă precizează însă că acest obicei face parte din tradiția populară și nu reprezintă o obligație religioasă.
Ce nu făceau oamenii în această zi
În lumea satului românesc existau numeroase credințe legate de ziua Sfântului Ilie.
Mulți evitau muncile grele la câmp sau în gospodărie, considerând că ziua trebuie dedicată rugăciunii și odihnei.
Se credea că nerespectarea sărbătorii poate aduce furtuni, grindină sau pagube asupra recoltelor. De asemenea, oamenii evitau certurile și conflictele, dorind ca ziua să treacă în liniște și pace.
Aceste credințe fac parte din patrimoniul cultural românesc și diferă de la o regiune la alta, fără a reprezenta învățături oficiale ale Bisericii.
Peste o sută de mii de români își sărbătoresc onomastica
Ziua de 20 iulie este una de mare bucurie și pentru cei care poartă numele Sfântului Ilie sau derivate ale acestuia.
Printre cele mai întâlnite prenume se numără Ilie, Ilinca, Iliana, Iliuță, Elias, Eliana, Lia și Lică. În această zi, familiile se reunesc, iar cei sărbătoriți primesc urări de sănătate, pace și binecuvântare.
Pentru credincioși, Sfântul Ilie rămâne un model de credință, curaj și statornicie, iar sărbătoarea sa este una dintre cele mai importante din luna iulie, adunând în fiecare an numeroși români în biserici pentru rugăciune și mulțumire către Dumnezeu.
