O mâncărime a pielii pare, de cele mai multe ori, o problemă minoră. Aerul uscat, dușurile fierbinți, săpunurile agresive, alergiile sau pur și simplu pielea care devine mai uscată odată cu vârsta sunt explicații mult mai frecvente decât o boală gravă. Există însă situații în care mâncărimea persistă, revine fără o cauză evidentă și apare chiar dacă pe piele nu se vede nicio erupție.
Acesta este momentul în care simptomul merită mai multă atenție. Pruritul, termenul medical pentru senzația de mâncărime, poate avea numeroase cauze. Printre ele se află și anumite boli ale ficatului, rinichilor, tiroidei sau diabetul. Mâncărimea singură nu poate spune însă ce boală are o persoană și nu trebuie folosită pentru autodiagnostic.
Cea mai frecventă explicație este mult mai simplă
Înainte să ne gândim la boli interne, trebuie spus un lucru important: pielea uscată este una dintre cele mai frecvente cauze ale mâncărimii. Problema devine mai comună odată cu înaintarea în vârstă, când pielea tinde să fie mai subțire și mai uscată.
Dușurile foarte fierbinți, aerul uscat, încălzirea locuinței, anumite săpunuri sau produse cosmetice pot accentua senzația. Uneori mâncărimea apare doar pe brațe sau picioare, alteori pare să se mute dintr-o zonă în alta.
Tocmai de aceea, un episod ocazional nu trebuie transformat într-un motiv de panică.
Când ficatul poate provoca mâncărimi
Există însă și afecțiuni hepatice în care pruritul poate apărea fără o erupție cutanată care să explice senzația.
În unele boli asociate cu probleme ale fluxului biliar, mâncărimea poate deveni supărătoare. În anumite forme de prurit colestatic, poate afecta palmele și tălpile, se poate extinde și poate fi mai intensă noaptea.
Asta nu înseamnă că o persoană căreia îi mănâncă palma are automat o problemă hepatică.
Dacă însă mâncărimea persistentă este însoțită de alte manifestări precum îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, urină foarte închisă la culoare, scaune deschise la culoare, oboseală sau scădere inexplicabilă în greutate, evaluarea medicală devine cu atât mai importantă.
Rinichii pot fi o altă explicație
Și bolile renale pot fi asociate cu prurit.
Pruritul uremic este întâlnit în special la persoane cu boală renală cronică avansată sau boală renală în stadiu terminal și poate apărea fără o erupție vizibilă care să explice mâncărimea. Poate fi persistent și poate afecta somnul.
Este importantă această precizare pentru că titlurile alarmiste de pe internet lasă uneori impresia că orice mâncărime este un „semn timpuriu al rinichilor”. Nu este corect.
Mâncărimea asociată bolii renale este mai caracteristică în formele avansate, iar diagnosticul nu se pune după acest simptom.
Ce legătură poate exista cu glicemia
Diabetul poate afecta și pielea.
Persoanele cu diabet au o probabilitate mai mare de a avea pielea uscată și pruriginoasă, iar neuropatia și circulația deficitară pot contribui la apariția simptomelor, inclusiv la nivelul mâinilor, picioarelor sau gambelor.
Dar, din nou, mâncărimea nu diagnostichează diabetul.
Dacă apare împreună cu simptome precum sete accentuată, urinări frecvente, scădere inexplicabilă în greutate, oboseală sau vedere încețoșată, merită discutată cu medicul și verificată glicemia.
Atenție dacă mâncărimea devine mai puternică noaptea
Unele persoane observă că problema este mult mai supărătoare după ce se așază în pat.
Există explicații simple pentru acest lucru. Pielea poate fi mai uscată, temperatura din dormitor poate fi prea ridicată, iar încălzirea locuinței poate reduce umiditatea aerului.
Dar pruritul nocturn persistent poate avea și alte cauze, inclusiv anumite afecțiuni dermatologice sau sistemice. Diabetul, bolile renale, hepatice și tiroidiene se numără printre posibilități, fără ca ora la care apare mâncărimea să poată stabili diagnosticul.
Nu uita de medicamente
Există încă un detaliu care poate fi ușor trecut cu vederea.
Unele medicamente pot provoca prurit sau reacții cutanate. De aceea, atunci când mâncărimea începe după introducerea unui tratament nou, informația trebuie spusă medicului.
Nu este indicat ca un tratament prescris să fie întrerupt de capul pacientului doar pentru că apare mâncărimea. Medicul poate stabili dacă există într-adevăr o legătură și ce trebuie făcut mai departe.
Când mâncărimea nu mai trebuie ignorată
O mâncărime ușoară care apare după un duș fierbinte și dispare după hidratarea pielii este foarte diferită de una care persistă săptămâni întregi.
Pruritul este considerat cronic atunci când durează șase săptămâni sau mai mult, iar persistența lui fără o explicație clară justifică evaluarea medicală.
Contează și celelalte simptome. Scăderea inexplicabilă în greutate, febra, transpirațiile nocturne, setea excesivă, oboseala pronunțată sau modificările culorii pielii și ochilor sunt informații importante pentru medic.
În funcție de situație, evaluarea poate include examinarea pielii și analize de sânge pentru a verifica, printre altele, funcția ficatului, rinichilor sau tiroidei.
Nu orice mâncărime ascunde o boală
Acesta este poate cel mai important lucru de reținut.
Cele mai multe episoade de mâncărime au explicații mult mai obișnuite, iar pielea uscată este extrem de frecventă. Un simptom izolat nu este suficient pentru a spune că există o problemă la ficat, rinichi sau glicemie.
Dar nici extrema cealaltă nu este bună. Dacă pielea te mănâncă persistent, problema revine, nu există o erupție care să explice senzația sau apar și alte simptome, merită să afli cauza în loc să încerci luni întregi creme diferite.
Uneori răspunsul va fi simplu. Alteori, tocmai un simptom aparent banal poate determina investigațiile care descoperă problema ce trebuie tratată.
