Bolile renale pot evolua mult timp fără să provoace simptome clare. În primele stadii, organismul reușește să compenseze reducerea funcției rinichilor, iar persoana afectată poate crede că este sănătoasă.
Semnele devin adesea mai vizibile atunci când problema a avansat. Umflarea picioarelor, modificările urinei sau oboseala persistentă nu trebuie ignorate, mai ales în cazul persoanelor care suferă de diabet ori hipertensiune arterială.
Simptomele prezentate mai jos pot avea și alte cauze. Ele nu confirmă singure existența unei boli renale, însă reprezintă un motiv pentru efectuarea unor analize și pentru consultarea medicului.
1. Picioare, glezne sau mâini umflate
Rinichii contribuie la eliminarea excesului de apă și sare din organism. Atunci când funcționarea lor este afectată, lichidul se poate acumula în țesuturi.
Umflăturile apar frecvent la:
- glezne;
- labele picioarelor;
- mâini;
- uneori în jurul ochilor.
Urmele lăsate de șosete pe glezne, pantofii care devin brusc strâmți sau degetele umflate pot indica retenție de apă.
Acest simptom poate apărea și în afecțiuni cardiace, hepatice sau circulatorii, de aceea cauza trebuie stabilită de medic.
2. Urinare mai frecventă în timpul nopții
Nevoia de a merge repetat la toaletă noaptea poate avea numeroase explicații, de la consumul mare de lichide seara până la diabet sau probleme ale vezicii urinare.
Totuși, urinarea nocturnă frecventă poate apărea și în bolile renale, în special atunci când rinichii nu mai reușesc să concentreze urina în mod corespunzător.
O schimbare persistentă a obiceiurilor urinare trebuie discutată cu medicul, mai ales dacă apare împreună cu sete excesivă, umflături sau oboseală.
3. Sânge în urină
Urina roz, roșie sau maronie poate indica prezența sângelui. Chiar dacă schimbarea apare o singură dată și apoi dispare, nu trebuie ignorată.
Sângele în urină poate fi asociat cu:
- infecții urinare;
- pietre la rinichi;
- afecțiuni ale rinichilor;
- probleme ale vezicii urinare;
- alte boli care necesită investigații.
Anumite alimente sau medicamente pot modifica nuanța urinei, dar diferența nu poate fi stabilită doar prin observare. Prezența vizibilă a sângelui în urină necesită evaluare medicală.
4. Urină foarte spumoasă
Câteva bule apărute după urinare pot fi normale, mai ales atunci când jetul este puternic. Situația devine îngrijorătoare dacă spuma este densă, apare frecvent și nu dispare repede.
Urina persistent spumoasă poate indica eliminarea unei cantități crescute de proteine. Proteinele ar trebui să rămână în sânge, însă pot trece în urină atunci când filtrele rinichilor sunt afectate.
Aspectul urinei nu este suficient pentru diagnostic. Este necesară o analiză de urină care măsoară albumina sau proteinele eliminate.
5. Oboseală care nu trece după odihnă
Oboseala este un simptom foarte general, dar poate apărea și atunci când funcția renală este redusă.
Acumularea substanțelor pe care rinichii nu le mai elimină eficient poate contribui la slăbiciune, lipsă de energie și dificultăți de concentrare.
Boala renală poate fi asociată și cu anemie, ceea ce intensifică senzația de epuizare.
Dacă oboseala persistă săptămâni întregi și este însoțită de alte schimbări, nu trebuie pusă automat pe seama vârstei sau a stresului.
6. Mâncărimi persistente și crampe musculare
Mâncărimea pielii fără o explicație evidentă poate apărea în stadiile avansate ale bolii renale. Dezechilibrele minerale și acumularea anumitor substanțe în organism pot afecta pielea.
Unele persoane pot prezenta și:
- crampe musculare;
- somn agitat;
- dureri de cap;
- greață;
- lipsa poftei de mâncare;
- pierdere involuntară în greutate.
Aceste manifestări nu sunt specifice exclusiv rinichilor, însă asocierea lor justifică efectuarea unor investigații.
7. Respirație grea sau senzație de lipsă de aer
Atunci când organismul reține prea mult lichid, acesta poate afecta și respirația. Anemia asociată bolilor renale poate contribui, de asemenea, la senzația de lipsă de aer.
Respirația dificilă poate avea cauze cardiace sau pulmonare și nu trebuie atribuită automat rinichilor.
Dacă lipsa de aer apare brusc, este severă sau este însoțită de durere în piept, trebuie solicitat ajutor medical de urgență.
Boala renală poate exista fără niciun simptom
Absența simptomelor nu înseamnă că rinichii funcționează perfect. Boala cronică de rinichi este descoperită deseori prin analize efectuate pentru alte probleme.
Persoanele cu risc crescut ar trebui să discute cu medicul despre testarea periodică:
- cele cu diabet;
- cele cu hipertensiune arterială;
- persoanele cu boli cardiovasculare;
- cele cu antecedente familiale de boală renală;
- persoanele care folosesc frecvent anumite antiinflamatoare;
- cele care au avut infecții renale sau pietre la rinichi repetate.
Analizele care verifică funcția rinichilor
Două investigații simple pot oferi informații importante:
Analiza de sânge măsoară creatinina și permite estimarea ratei de filtrare glomerulară, cunoscută drept eGFR.
Analiza de urină poate evidenția sânge, proteine sau albumină.
Medicul poate recomanda ulterior ecografie renală ori alte investigații, în funcție de rezultate și simptome.
Nu există un diagnostic sigur bazat doar pe aspectul urinei sau pe locul în care apare durerea.
Când trebuie cerut rapid ajutor medical
Evaluarea medicală nu trebuie amânată dacă apar:
- sânge vizibil în urină;
- imposibilitatea de a urina;
- durere puternică în zona lombară, însoțită de febră;
- umflături care se accentuează rapid;
- respirație dificilă;
- stare de confuzie sau slăbiciune severă.
Depistarea timpurie poate încetini evoluția bolii și poate proteja funcția renală. Pentru persoanele cu diabet sau hipertensiune, analizele regulate sunt mai importante decât așteptarea apariției simptomelor.
Surse
