Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul și Slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament și una dintre cele mai iubite figuri din calendarul ortodox. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie și este întâmpinată în fiecare an prin rugăciune, participare la Sfânta Liturghie și numeroase tradiții păstrate de generații în satele românești.
Pentru mulți credincioși, ziua Sfântului Ilie reprezintă un moment de recunoștință față de Dumnezeu și de rugăciune pentru sănătate, pace în familie și vreme bună pentru roadele pământului. De-a lungul timpului, în jurul acestei sărbători au apărut numeroase obiceiuri și credințe populare, unele având rădăcini în tradițiile satului românesc, iar altele fiind inspirate din evenimentele biblice legate de viața prorocului.
Cine a fost Sfântul Proroc Ilie
Sfântul Ilie a trăit cu aproximativ nouă secole înainte de nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, în ținutul Tesvi din Galaad. A fost ales de Dumnezeu într-o perioadă în care poporul lui Israel se îndepărtase de credința adevărată și ajunsese să se închine idolilor.
Prorocul Ilie și-a dedicat întreaga viață apărării credinței în Dumnezeu și chemării oamenilor la pocăință. El l-a înfruntat pe regele Ahab și pe regina Izabela, care răspândiseră cultul zeului Baal, îndemnând poporul să se întoarcă la adevărata credință.
Prin rugăciunea sa au fost săvârșite numeroase minuni, iar Sfânta Scriptură îl prezintă ca pe unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament. Pentru râvna și credința sa, Dumnezeu l-a învrednicit de o cinstire aparte în istoria mântuirii.
De ce este considerat aducător de ploaie
Una dintre cele mai cunoscute întâmplări din viața Sfântului Ilie este legată de seceta care a lovit ținutul Israelului.
Potrivit relatării biblice, prorocul s-a rugat lui Dumnezeu, iar ploaia a încetat pentru o perioadă îndelungată, ca semn al îndepărtării poporului de credință. După ce oamenii și-au recunoscut greșelile și s-au întors la Dumnezeu, Sfântul Ilie s-a rugat din nou, iar cerul s-a acoperit de nori și ploaia a căzut peste pământul însetat.
Din acest motiv, în tradiția ortodoxă românească, Sfântul Ilie este pomenit adesea în rugăciunile pentru ploaie la vreme potrivită și pentru ocrotirea holdelor de secetă și grindină.
Înălțarea la cer și legătura cu Ziua Aviației
Viața Sfântului Ilie este marcată de un moment unic, descris în Cartea a IV-a a Regilor. La sfârșitul misiunii sale pe pământ, prorocul nu a trecut prin moarte, ci a fost ridicat la cer de Dumnezeu într-un car de foc.
Acest episod a făcut ca Sfântul Ilie să fie reprezentat în icoane înconjurat de lumină dumnezeiască și a stat la baza alegerii sale ca ocrotitor al aviatorilor români. Din anul 1913, el este patronul spiritual al Aviației Române, iar în fiecare an, pe 20 iulie, sunt organizate ceremonii militare și religioase dedicate acestei zile.
Tradiții păstrate în satele românești
În multe regiuni ale țării, sărbătoarea Sfântului Ilie este întâmpinată cu respect și evlavie.
Credincioșii participă la Sfânta Liturghie, aprind lumânări pentru cei adormiți și împart de pomană fructe, miere și colaci. În unele sate, primele roade ale livezilor sunt duse mai întâi la biserică pentru a fi binecuvântate, apoi sunt oferite celor nevoiași sau împărțite în familie.
Tot în această perioadă, apicultorii obișnuiesc să recolteze mierea, iar în multe locuri există obiceiul ca o parte din fagurii cu miere să fie binecuvântați înainte de a fi consumați.
În dimineața zilei de 20 iulie, în unele zone se culege busuioc și alte plante de leac, care sunt duse la biserică și apoi păstrate în gospodărie, potrivit tradiției locale.
Ce este bine să nu faci pe 20 iulie
În tradiția populară românească, ziua Sfântului Ilie este considerată o zi de mare sărbătoare, motiv pentru care mulți credincioși evită muncile grele în gospodărie sau la câmp și aleg să participe la slujba bisericii.
În unele regiuni se spune că este bine să nu începi lucrări importante în această zi și să eviți conflictele sau vorbele grele, păstrând liniștea și pacea în familie.
Există și obiceiul ca merele din noua recoltă să fie duse mai întâi la biserică pentru binecuvântare și oferite de pomană înainte de a fi consumate. Biserica Ortodoxă arată însă că astfel de practici țin de tradiția populară și nu reprezintă porunci religioase.
De asemenea, numeroase credințe populare leagă tunetele și fulgerele din această perioadă de numele Sfântului Ilie. Acestea fac parte din folclorul românesc și nu din învățătura oficială a Bisericii.
Cine își sărbătorește onomastica
Ziua de 20 iulie este și prilej de sărbătoare pentru zeci de mii de români care poartă numele Sfântului Ilie sau derivate ale acestuia.
Printre cele mai întâlnite se numără Ilie, Ilinca, Iliana, Iliuță, Elias, Eliana, Lia și Lică. Cu această ocazie, cei care își serbează onomastica primesc urări de sănătate, bucurie și binecuvântare, iar în multe familii această zi este marcată prin întâlniri și mese festive alături de cei dragi.
