Mulți oameni cred că problemele grave ale ficatului apar dintr-odată. În realitate, ciroza hepatică se dezvoltă lent, uneori pe parcursul mai multor ani, fără simptome evidente. Tocmai de aceea este considerată una dintre cele mai periculoase afecțiuni ale ficatului.
Medicii atrag atenția că organismul transmite semnale înainte ca boala să ajungă într-un stadiu avansat. Din păcate, multe dintre acestea sunt ignorate sau puse pe seama oboselii, stresului ori înaintării în vârstă.
Ce este ciroza hepatică
Ciroza hepatică apare atunci când țesutul sănătos al ficatului este înlocuit treptat de țesut fibros, asemănător unei cicatrici. Acest proces împiedică ficatul să își îndeplinească funcțiile normale.
Pe măsură ce boala avansează, circulația sângelui prin ficat devine tot mai dificilă, iar organismul începe să resimtă efectele.
Ciroza poate apărea în urma consumului excesiv de alcool, hepatitelor cronice, ficatului gras și a altor afecțiuni hepatice.
Simptomele care pot anunța ciroza hepatică
În stadiile timpurii, boala poate să nu provoace niciun simptom.
Pe măsură ce afectarea ficatului avansează, pot apărea:
- oboseală accentuată;
- lipsă de energie;
- umflarea picioarelor;
- acumularea de lichid în abdomen;
- îngălbenirea pielii și a ochilor;
- mâncărimi persistente;
- sângerări nazale frecvente;
- apariția rapidă a vânătăilor;
- scădere în greutate;
- pierderea masei musculare;
- dureri abdominale;
- infecții repetate;
- stări de confuzie.
Multe dintre aceste simptome apar treptat și tocmai din acest motiv sunt adesea ignorate.
Când trebuie să mergi urgent la medic
Există situații care necesită evaluare medicală cât mai rapidă.
Printre acestea se numără:
- apariția icterului;
- abdomen umflat brusc;
- sângerări digestive;
- vărsături cu sânge;
- confuzie severă;
- dificultăți importante de respirație.
Aceste manifestări pot indica apariția unor complicații serioase.
Ce analize pot indica o problemă hepatică
Pentru evaluarea ficatului, medicii recomandă frecvent:
- AST (GOT);
- ALT (GPT);
- GGT;
- fosfataza alcalină;
- bilirubina;
- albumina;
- INR și timpul de protrombină.
Aceste analize oferă informații importante despre funcționarea ficatului și despre gradul de afectare hepatică.
Investigațiile care ajută la stabilirea diagnosticului
Pe lângă analizele de sânge, medicul poate recomanda:
- ecografie abdominală;
- tomografie computerizată;
- RMN abdominal;
- endoscopie digestivă;
- biopsie hepatică.
Biopsia hepatică rămâne investigația care poate confirma cu certitudine diagnosticul de ciroză.
Complicațiile care pot pune viața în pericol
Una dintre cele mai mari probleme ale cirozei este apariția complicațiilor.
Cele mai frecvente sunt:
Ascita
Reprezintă acumularea de lichid în abdomen și este una dintre cele mai întâlnite complicații.
Hipertensiunea portală
Apare atunci când circulația sângelui prin ficat este blocată de țesutul fibros.
Varicele esofagiene
Pot provoca sângerări digestive severe și reprezintă una dintre cele mai periculoase complicații.
Encefalopatia hepatică
Poate duce la tulburări de memorie, confuzie și modificări ale comportamentului.
Insuficiența renală
În stadiile avansate, ciroza poate afecta și rinichii.
Cancerul hepatic
Persoanele cu ciroză au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta carcinom hepatocelular.
Concluzie
Ciroza hepatică nu apare peste noapte și rareori se dezvoltă fără semnale de avertizare. Problema este că multe dintre simptome sunt ignorate până când boala ajunge într-un stadiu avansat.
Oboseala persistentă, umflarea picioarelor, îngălbenirea pielii, acumularea de lichid în abdomen sau apariția frecventă a vânătăilor sunt motive suficiente pentru a solicita un consult medical.
Depistarea precoce poate face diferența dintre controlul bolii și apariția unor complicații grave.
Asta înseamnă optimizare premium: păstrezi aproape toată informația utilă din articolul original, dar o faci mai ușor de citit, mai clară și mai atractivă pentru publicul tău.
