María Branyas Morera a trăit 117 ani și 168 de zile și a fost, până la moartea sa în 2024, cea mai vârstnică persoană verificată din lume. Cu un an înainte să moară, cercetătorii i-au analizat sângele, saliva, urina și probele de scaun, într-unul dintre cele mai detaliate studii realizate vreodată asupra unei persoane care a depășit vârsta de 110 ani.
Rezultatele au surprins echipa de cercetare. Deși corpul ei prezenta semne evidente de îmbătrânire extremă, mai multe mecanisme biologice funcționau asemănător celor întâlnite la persoane mult mai tinere. Una dintre cele mai importante descoperiri a fost legată de microbiomul intestinal, dominat de bacterii benefice întâlnite de obicei în cantități mai mari la copii decât la vârstnici.
Povestea a atras atenția și printr-un detaliu aparent banal: María consuma zilnic trei porții de iaurt. Cercetătorii spun că acest obicei ar fi putut contribui la menținerea unui microbiom sănătos, însă avertizează că longevitatea ei nu poate fi explicată printr-un singur aliment.
Cine a fost María Branyas Morera
María Branyas Morera s-a născut în anul 1907 și a trăit cea mai mare parte a vieții în Catalonia. A traversat două războaie mondiale, gripa spaniolă, războiul civil din Spania și pandemia COVID-19.
La momentul decesului, în august 2024, avea 117 ani și era considerată cea mai longevivă persoană verificată din lume. Înainte de moarte, a acceptat să participe la un amplu proiect de cercetare care a analizat numeroase aspecte biologice ale organismului său.
Studiul a fost coordonat de cercetători din Barcelona și a inclus analiza genomului, metabolomului, proteomului și microbiomului pentru a înțelege mai bine mecanismele asociate longevității extreme.
Intestinul ei semăna cu al unei persoane mult mai tinere
Cea mai discutată descoperire a fost legată de microbiomul intestinal.
Potrivit cercetătorilor, intestinul Mariei Branyas era dominat de bacterii din genul Bifidobacterium, considerate benefice și asociate cu efecte antiinflamatoare. Aceste bacterii sunt întâlnite în cantități mari la sugari și tind să scadă odată cu înaintarea în vârstă.
În cazul ei, nivelurile au fost considerate neobișnuit de ridicate pentru o persoană de 117 ani.
Specialiștii spun că această observație este importantă deoarece îmbătrânirea este adesea asociată cu inflamație cronică de intensitate redusă, iar un microbiom bogat în bacterii benefice ar putea contribui la menținerea unui mediu intern mai favorabil sănătății.
Iaurtul consumat de trei ori pe zi poate fi o piesă din puzzle
María Branyas consuma zilnic aproximativ trei porții de iaurt. Acest aliment conține culturi bacteriene vii care pot susține dezvoltarea unui microbiom divers și echilibrat.
Cercetătorii consideră că există o legătură plauzibilă între consumul regulat de iaurt și prezența nivelurilor ridicate de bacterii benefice observate în intestinul său.
Totuși, ei subliniază că această relație nu poate fi demonstrată cu certitudine. Nu este posibil să se stabilească exact cât de mult a contribuit iaurtul și cât au contat ceilalți factori din stilul ei de viață.
Corpul ei arăta bătrân și tânăr în același timp
Studiul a evidențiat o combinație rară de caracteristici biologice.
Pe de o parte, María prezenta semne clare de îmbătrânire extremă, inclusiv telomeri foarte scurți și modificări specifice vârstei avansate. Pe de altă parte, unele analize au indicat o vârstă biologică semnificativ mai mică decât cea cronologică.
Cercetătorii au descris această situație ca o combinație neobișnuită între procese de îmbătrânire și mecanisme de protecție biologică.
Genele au avut probabil un rol major
Un factor important a fost și moștenirea genetică.
Analizele au identificat mai multe variante genetice asociate cu protecția sistemului cardiovascular, a creierului și a sistemului imunitar. Specialiștii spun că astfel de caracteristici genetice sunt dificil de replicat și pot juca un rol esențial în atingerea unor vârste extreme.
Din acest motiv, cazul Mariei Branyas nu trebuie interpretat ca o simplă rețetă bazată pe alimentație.
De ce microbiomul a devenit atât de important
Microbiomul intestinal influențează digestia, metabolismul, sistemul imunitar și nivelul inflamației din organism.
În studiile dedicate centenarilor și supercentenarilor, cercetătorii au observat că multe persoane foarte longevive păstrează o diversitate bacteriană mai bună decât cea întâlnită la alți vârstnici.
Totuși, relația este complexă. Nu este clar dacă microbiomul contribuie direct la longevitate sau dacă o stare generală mai bună de sănătate permite menținerea unui microbiom favorabil.
Ce poate face o persoană obișnuită
Cercetătorii spun că nu putem copia genetica Mariei Branyas, însă putem adopta unele dintre obiceiurile asociate cu îmbătrânirea sănătoasă.
Printre acestea se numără:
- alimentația de tip mediteranean;
- consumul de alimente fermentate;
- activitatea fizică regulată;
- somnul de calitate;
- menținerea relațiilor sociale;
- evitarea fumatului;
- limitarea consumului de alcool.
Pentru microbiom, contează mai ales alimentația per ansamblu și aportul suficient de fibre provenite din legume, fructe și cereale integrale.
Concluzie
María Branyas Morera, femeia care a trăit 117 ani, avea un microbiom intestinal surprinzător de tânăr și consuma zilnic trei porții de iaurt. Cercetătorii cred că acest obicei ar fi putut contribui la menținerea unui profil intestinal favorabil, însă longevitatea ei a fost probabil rezultatul unei combinații complexe de genetică, stil de viață, metabolism și sănătate intestinală.
