Atunci când o persoană moare, familia se poate trezi în fața unei situații despre care puțini discută din timp: ce se întâmplă cu banii rămași în contul bancar?
Dacă există un card și familia îi cunoaște codul PIN, pot fi retrași banii de la bancomat? Dacă soția sau unul dintre copii era împuternicit pe cont, mai poate folosi banii? Banca blochează automat contul? Și, mai ales, cine primește soldul rămas?
Regula de bază este mai simplă decât pare: banii nu dispar odată cu decesul titularului și nici nu devin automat proprietatea persoanei care deține cardul sau îi cunoaște PIN-ul. Sumele care aparțineau persoanei decedate intră în patrimoniul succesoral și ajung la moștenitori potrivit regulilor succesiunii.
Codul civil prevede chiar că, atunci când titularul unui cont moare, până la efectuarea partajului moștenitorii sunt considerați titulari coindivizari ai contului. Înalta Curte a explicat această regulă într-o decizie din 2024 referitoare la drepturile moștenitorilor asupra informațiilor bancare.
Banii din cont nu se pierd după deces
Prima teamă a familiei este uneori că banca ar putea „lua” banii rămași în cont.
Nu aceasta este regula.
Soldul care aparținea persoanei decedate face parte din patrimoniul transmis prin moștenire, iar moștenitorii trebuie să își dovedească această calitate.
În practică, procedurile exacte diferă între bănci, însă instituțiile solicită documente care demonstrează decesul și, ulterior, calitatea persoanelor îndreptățite să primească sumele.
De exemplu, condițiile publicate de ING Bank România prevăd comunicarea decesului către bancă și prezentarea certificatului de deces. Pentru punerea banilor la dispoziția moștenitorilor este solicitat certificatul de moștenitor și, după caz, alte documente.
Poți scoate banii de la bancomat dacă știi PIN-ul?
Acesta este detaliul care poate produce cele mai multe probleme.
Faptul că soția, copilul sau altă rudă are fizic cardul persoanei decedate și îi cunoaște codul PIN nu înseamnă că acea persoană devine proprietarul banilor.
Cardul și PIN-ul nu stabilesc cine moștenește.
Drepturile asupra sumelor se stabilesc prin succesiune.
De aceea, soluția corectă nu este golirea contului imediat după deces, ci informarea băncii și parcurgerea procedurii succesorale.
Este cu atât mai important atunci când există mai mulți moștenitori. Retragerea banilor de către unul dintre ei nu poate șterge drepturile celorlalți asupra sumelor care fac parte din moștenire.
Dar dacă soția era împuternicită pe cont?
Nici aici nu trebuie presupus că împuternicirea înseamnă că banii îi aparțin.
Titularul contului și persoana împuternicită sunt două lucruri diferite.
O împuternicire permite unei persoane să efectueze anumite operațiuni în condițiile convenite cu banca, dar nu transformă automat acea persoană în proprietarul banilor titularului.
Mai mult, procedurile aplicate după deces depind și de contractul încheiat cu banca.
Condițiile bancare pot prevedea expres obligația de notificare a decesului și efectele pe care această notificare le produce asupra conturilor și împuternicirilor. De exemplu, ING precizează în condițiile sale că banca trebuie anunțată imediat despre deces și descrie separat procedura pentru moștenitori și persoanele împuternicite.
Prin urmare, simpla afirmație „am fost împuternicit, deci pot lua banii” este periculoasă.
Când află banca despre deces?
Banca trebuie informată.
În condițiile ING, de exemplu, moștenitorii și persoanele împuternicite trebuie să comunice decesul și să prezinte certificatul de deces în forma solicitată. Documentul mai precizează că banca nu răspunde pentru anumite instrucțiuni executate înainte de primirea certificatului de deces, dacă acestea au fost date în limitele împuternicirilor existente.
Asta arată de ce familia nu trebuie să presupună că banca află instantaneu despre orice deces.
După notificare, instituția aplică procedurile prevăzute de contract și de lege pentru relația cu moștenitorii.
Cine poate primi efectiv banii
Nu persoana care găsește cardul.
Nu persoana care știe PIN-ul.
Și nici, automat, ruda care ajunge prima la bancă.
Banii revin persoanelor care au drepturi succesorale asupra lor.
Calitatea acestora trebuie dovedită.
Condițiile ING prevăd prezentarea certificatului de moștenitor emis de notar și arată că sumele existente în conturile clientului decedat sunt puse la dispoziția moștenitorilor cu respectarea mențiunilor din certificatul de moștenitor.
Așadar, dacă există soție și copii, faptul că soția avea cardul soțului nu îi conferă automat dreptul la întregul sold.
Banii se împart potrivit drepturilor succesorale stabilite în cazul respectiv.
Dacă sunt mai mulți moștenitori, unul poate lua tot?
Aici apare una dintre cele mai interesante reguli.
Codul civil, citat și explicat de Înalta Curte, stabilește că în cazul decesului titularului contului moștenitorii sunt considerați, până la partaj, titulari coindivizari ai contului.
Cu alte cuvinte, existența mai multor moștenitori trebuie luată în calcul.
În condițiile contractuale publicate de BCR există aceeași regulă pentru contul curent: până la efectuarea partajului, comoștenitorii sunt considerați titulari coindivizari, iar pentru operațiunile în cont este prevăzut consimțământul tuturor.
Asta explică de ce banca nu poate pur și simplu să dea întregul sold unui copil numai pentru că acesta s-a prezentat primul la ghișeu.
Pot moștenitorii afla câți bani erau în cont?
Da, iar aici există o clarificare foarte importantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În Decizia nr. 9 din 20 mai 2024, Înalta Curte a analizat accesul moștenitorilor la informațiile bancare ale persoanei decedate.
Instanța supremă a arătat că, de la deschiderea succesiunii, moștenitorilor nu le poate fi opus secretul bancar pentru a li se refuza informațiile privind soldul existent la data decesului și operațiunile ulterioare decesului.
Este un detaliu extrem de important.
Familia poate avea nevoie să afle nu numai dacă exista un cont, ci și ce sumă se afla în el atunci când titularul a murit.
Dar tranzacțiile făcute înainte de moarte?
Aici situația este diferită.
Înalta Curte a făcut distincție între informațiile privind soldul la deces și operațiunile ulterioare, pe de o parte, și informațiile privind tranzacțiile efectuate înainte de deces, pe de altă parte.
Informațiile anterioare decesului continuă să intre sub protecția secretului bancar, iar accesul la acestea este supus condițiilor legale aplicabile.
Așadar, faptul că ești moștenitor nu înseamnă automat acces nelimitat la întreaga istorie financiară privată a persoanei decedate.
Este o diferență importantă între a afla ce bani existau la data morții și a solicita istoricul operațiunilor efectuate de titular în timpul vieții.
Ce se întâmplă dacă după deces au dispărut bani din cont?
Tocmai această situație explică importanța informațiilor privind operațiunile ulterioare morții titularului.
Dacă soldul existent la data decesului diferă de cel găsit ulterior, moștenitorii pot avea nevoie să afle ce operațiuni s-au efectuat între timp.
Înalta Curte a confirmat dreptul moștenitorilor la informații privind rulajele și operațiunile ulterioare deschiderii succesiunii.
Acest lucru poate deveni esențial atunci când o persoană avea acces la card, la cont sau era împuternicită și au existat mișcări de bani după deces.
Ce documente pot fi cerute
Procedura exactă trebuie verificată la banca unde persoana decedată avea conturile.
În practică, apar două etape diferite.
Mai întâi trebuie comunicat decesul. De exemplu, ING solicită certificatul de deces în original sau într-o copie legalizată, potrivit condițiilor publicate de bancă.
Pentru eliberarea sumelor către succesori intervine apoi dovada calității de moștenitor. Certificatul de moștenitor emis de notar este documentul central prevăzut în procedura publicată de bancă.
În funcție de situație și de instituția bancară pot fi necesare și alte documente.
De aceea, familia trebuie să ceară băncii lista exactă pentru cazul concret, nu să presupună că este suficient certificatul de deces.
Banii de pe „card” sunt, de fapt, bani din cont
Mai există o confuzie foarte răspândită.
Spunem în mod obișnuit „avea 10.000 de lei pe card”.
În realitate, cardul este instrumentul prin care titularul accesează un cont. Banii sunt în cont, nu în bucata de plastic.
După deces, cardul nu este ceea ce stabilește dreptul asupra banilor.
Important este soldul contului și cine dobândește drepturile asupra patrimoniului persoanei decedate.
De aceea, găsirea cardului într-un portofel nu oferă nimănui un drept suplimentar la moștenire.
Ce ar trebui să facă familia
Primul pas este să nu trateze cardul persoanei decedate ca pe un card care poate fi folosit în continuare după bunul plac.
Banca trebuie informată despre deces, iar procedura succesorală trebuie urmată pentru stabilirea persoanelor îndreptățite.
Dacă sunt mai mulți moștenitori, soldul nu aparține automat celui care avea acces la cont sau celui care s-a ocupat de persoana decedată.
Banii rămași în cont sunt un bun patrimonial și intră în mecanismul moștenirii.
Iar dacă există suspiciuni că după deces au fost făcute retrageri sau transferuri, moștenitorii au un argument juridic important: Înalta Curte a confirmat dreptul lor la informațiile privind soldul de la data decesului și operațiunile ulterioare.
Așadar, regula pe care familiile ar trebui să o rețină este simplă: cardul poate ajunge în mâna unei singure persoane, dar banii nu devin ai acelei persoane. Dreptul asupra lor se stabilește prin succesiune.
